La ședința cabinetului de miniștri din 8 aprilie, CNMC a prezentat o analiză a intervențiilor statului pentru protejarea securității energetice a Republicii Moldova, subliniind că actuala criză nu poate fi redusă la un singur incident – precum avaria liniei electrice aeriene Vulcănești–Isaccea – ci trebuie înțeleasă ca o succesiune de șocuri externe care au impus reacții graduale, ferme și orientate spre protecția cetățeanului. Potrivit evaluării, primele semnale de risc au apărut încă de la începutul lunii martie 2026, când, prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2026, a fost instituită starea de alertă în sectorul energetic, cu obiectivul de a monitoriza stocurile și de a pregăti sistemul pentru o eventuală penurie.
În acea etapă, presiunile veneau din două direcții: perturbările din Strâmtoarea Hormuz – rută prin care tranzitează o parte semnificativă din petrolul global și gazul lichefiat – care au împins în sus cotațiile internaționale, și tensiunile regionale generate de mentenanța rafinăriilor din România, principalul furnizor al Republicii Moldova. În condițiile în care țara importă circa 78% din motorină și 99% din benzină din România, reducerea volumelor disponibile a amplificat vulnerabilitățile. CNMC a punctat însă o limitare esențială: starea de alertă oferea, în principal, instrumente administrative, fără pârghii legale pentru intervenții în metodologia de calcul a prețurilor la carburanți, pentru derogări rapide în proiecte de energie verde, pentru protejarea furnizorilor de blocarea conturilor sau pentru achiziții de urgență.
Pe fondul acestor constrângeri, situația s-a agravat, iar mecanismul de calcul al prețului la motorină – bazat pe media cotațiilor pe 14 zile – a devenit o barieră într-o piață volatilă: importatorii riscau să aducă marfă scumpă, dar să fie obligați să o vândă la prețuri formate pe cotații mai vechi. Astfel, problema a depășit rapid discuția despre prețul final și a ajuns la riscul de lipsă fizică a produsului la pompă. Momentul de cotitură a venit pe 23 martie 2026, când atacurile ruse asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au scos din funcțiune linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigura în mod normal aproximativ 60–70% din necesarul de energie electrică al țării. Fluxurile dinspre România au scăzut la 0 MW, generând un deficit estimat la 350–400 MW pe oră.
În acest context, a fost declarată starea de urgență prin Hotărârea Parlamentului nr. 38/2026, pentru a debloca pârghii suplimentare pe două direcții: menținerea stabilității în sectorul electroenergetic și evitarea penuriei pe piața produselor petroliere. În sectorul electric, starea de urgență a permis reparații accelerate: ÎS „Moldelectrica” a fost autorizată să facă achiziții prin negocieri directe pentru echipamente critice, iar cooperarea cu operatorii din Ucraina, România și alte state europene a dus la repunerea în funcțiune a liniei pe 28 martie, la cinci zile de la incident. Totodată, au fost introduse derogări de la Codul Urbanismului pentru instalarea rapidă a sistemelor de stocare și echilibrare, în paralel cu un plan de reducere a consumului care a dus la o scădere de circa 3% la nivel național, economisind resurse în orele de vârf.
Cele mai vizibile măsuri pentru populație au vizat însă carburanții. CNMC a indicat că, dacă pe 26 martie erau raportate 182 de stații fără motorină, după aplicarea măsurilor de echilibrare numărul a coborât la 41 de stații (6,9% din total). Printre intervențiile-cheie se numără reducerea perioadei de calcul a prețului maximal la motorină de la 14 la 7 zile, măsură care a permis importatorilor să-și alinieze mai bine costurile reale și să reia livrările. În același timp, CNMC a argumentat că menținerea perioadei de 7 zile poate accelera și transmiterea ieftinirilor către consumatori, în cazul în care cotațiile internaționale scad, așa cum s-a observat după anunțul recent de armistițiu în Orientul Mijlociu. Au fost aplicate și măsuri punctuale: în cazul SRL „Lukoil-Moldova” a fost permisă deblocarea fondurilor existente exclusiv pentru achiziția de carburanți destinați pieței interne, ceea ce ar fi dus la creșterea stocurilor de la 125 tone la peste 712 tone și la majorarea vânzărilor zilnice de la 17 mii de litri la peste 241 mii litri. Pentru a reduce panica și stocarea impulsivă, a fost limitată vânzarea în recipiente la maximum 20 de litri, stabilizând consumul la media de aproximativ 1.500 tone pe zi.
CNMC a subliniat că gestionarea crizei a inclus și protejarea sectorului agricol, întrucât instabilitatea s-a suprapus cu etape critice ale campaniilor sezoniere, iar securitatea energetică este direct legată de securitatea alimentară. Chiar dacă linia electrică a fost reparată, riscurile rămân: perioada sărbătorilor pascale poate crește consumul de carburanți prin mobilitate sporită, oprirea centralelor electrice cu termoficare ar putea reduce capacitatea de cogenerare cu până la 200–220 MW, iar reluarea activității industriale în aprilie poate adăuga presiune pe consum. În aceste condiții, menținerea stării de urgență pe durata sărbătorilor este prezentată drept o măsură de prudență, care păstrează Guvernului instrumentele necesare pentru reacții rapide într-un context extern volatil, inclusiv din cauza evoluțiilor din Orientul Mijlociu și a dependenței de reluarea transportului maritim.
În paralel, autoritățile lucrează la modificări legislative care să supună starea de urgență și managementul crizelor unui control parlamentar mai clar și iau în calcul revizuirea cadrului privind starea de alertă, astfel încât aceasta să poată fi aplicată pe o durată mai flexibilă și cu un spectru mai larg de măsuri. Mesajul central al analizei este că intervenția rapidă și calibrată, combinată cu instrumente legale adecvate, poate face diferența între o criză care se transformă în blocaj și una care este stabilizată în timp util, cu impact minim asupra cetățenilor.