Summitul de la Washington dintre SUA, Danemarca și Groenlanda a evidențiat încă o dată divergențele fundamentale privind viitorul insulei arctice, pe fondul presiunilor crescânde din partea administrației Trump pentru un control american direct asupra teritoriului, scrie BBC.
Discuții tensionate, dar productive
Deși pozițiile rămân divergente, ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen a subliniat că întâlnirea cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio a fost „foarte constructivă”, chiar dacă SUA și Danemarca nu au ajuns la un acord deplin. „Am avut ocazia să contestăm narațiunea prezentată de Trump lumii”, a spus Rasmussen, subliniind că dialogul la nivel înalt e un pas înainte.
Groenlanda: „Putem fi aliați, nu proprietate”
Vivian Motzfeldt, ministra de externe a Groenlandei, a declarat clar: „Trebuie să ne consolidăm cooperarea cu SUA ca aliați. Asta nu înseamnă însă că vrem să fim deținuți de Statele Unite.” Motzfeldt a reiterat poziția Groenlandei de a rămâne parte a Regatului Danemarcei, iar sondajele arată că doar 6% dintre locuitorii insulei ar fi de acord cu o eventuală anexare de către SUA.
Grup de lucru pentru un „drum comun”
Rasmussen a anunțat formarea unui grup de lucru „la nivel înalt” împreună cu SUA, menit să exploreze dacă există posibilitatea unui drum comun, care să răspundă preocupărilor de securitate ale Americii, dar să respecte „liniile roșii” ale Danemarcei. Prima întâlnire a grupului va avea loc în următoarele săptămâni.
Dezacorduri fundamentale, dar dialog deschis
„Încă avem dezacorduri fundamentale”, a recunoscut Rasmussen, dar a adăugat că Danemarca este dispusă să analizeze dacă pot fi identificate soluții care să acomodeze cererile SUA, fără a încălca interesele regatului. „Nu știu dacă va fi posibil, dar acesta este lucrul pe care îl vom începe.”
Securitatea Arcticii și NATO
Rasmussen a reiterat că Groenlanda, prin Danemarca, este membră NATO și beneficiază de protecția Articolului 5 privind apărarea colectivă. Danemarca a crescut deja contribuțiile pentru securitatea arctică, investind în nave, drone și avioane de luptă, și este pregătită să facă și mai mult, însă a subliniat că SUA au deja acces militar extins pe insulă în baza unui acord din anii 1950.
Contextul geopolitic: presiuni, ironii și alianțe
Președintele Trump a insistat public că SUA „au nevoie de Groenlanda pentru securitate națională”, sugerând că NATO nu ar mai fi eficientă fără America. În același timp, Danemarca și-a întărit prezența militară pe insulă, încercând să răspundă atât îngrijorărilor SUA, cât și presiunilor Rusiei și Chinei în regiune. Trump a ironizat însă măsurile daneze, spunând că „două sănii trase de câini” nu sunt suficiente pentru apărarea Groenlandei.