Țările din Europa emergentă și nu doar ele intră într-o zonă de risc demografic care va mușca serios din creșterea economică în următoarele decenii. Nu e vorba de un scenariu teoretic, ci de un proces care a început deja, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) într-un nou raport semestrial. Mesajul este direct: dacă guvernele nu acționează acum, îmbătrânirea populației va deveni o frână de lungă durată pentru nivelul de trai, scrie PRO TV.
Potrivit BERD, în Europa emergentă scăderea ponderii persoanelor aflate în vârstă de muncă este proiectată să reducă, în medie, cu aproape 0,4 puncte procentuale pe an creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2024–2050. Cu alte cuvinte, chiar dacă productivitatea și investițiile ar rămâne pe un trend pozitiv, simplul fapt că populația activă se subțiază va trage economia în jos.
Economistul-șef al BERD, Beata Javorcik, rezumă situația într-o frază tăioasă: fostele țări comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți”. Vârsta mediană în aceste economii a ajuns deja la 37 de ani, în timp ce PIB-ul mediu pe cap de locuitor este de aproximativ 10.000 de dolari – doar un sfert din nivelul la care se aflau economiile avansate atunci când au atins aceeași vârstă mediană în anii ’90. Cu alte cuvinte, societățile îmbătrânesc, dar nu au reușit încă să acumuleze suficientă bogăție pentru a susține confortabil sistemele de pensii și de protecție socială.
Raportul BERD intră și în cauzele acestei dinamici. Rata natalității scade, alimentată de schimbări de mentalitate, de costurile tot mai mari ale creșterii copiilor și de penalizarea economică a femeilor după naștere. Multe state au introdus stimulente financiare pentru familiile cu copii, însă, subliniază Javorcik, nicăieri aceste politici nu au produs o creștere clară, semnificativă și durabilă a numărului de nașteri. Migrația, care teoretic ar putea compensa parțial declinul demografic, este greu de acceptat politic la scara necesară, iar ideea de a substitui forța de muncă prin inteligență artificială stârnește mai degrabă ambivalență decât entuziasm în rândul populației.
În acest context, BERD spune foarte clar: principalul instrument realist este prelungirea vieții active. Oamenii trebuie să rămână mai mult timp în câmpul muncii, iar asta înseamnă recalificare, adaptarea locurilor de muncă la nevoile lucrătorilor mai în vârstă și, inevitabil, modificări ale schemelor de pensii. Nu sunt măsuri populare, dar sunt greu de evitat. „Avem nevoie de o conversație adultă cu alegătorii despre stadiul actual al lucrurilor”, insistă Javorcik, atrăgând atenția că mai ales tinerii trebuie informați corect – ei vor fi cei care vor susține prin contribuțiile lor sistemele de pensii de tip pay-as-you-go.
Problema este complicată de faptul că nu doar populația, ci și liderii politici îmbătrânesc. Într-o economie tipică la nivel global, liderul are acum în jur de 60 de ani, cu 19 ani mai mult decât vârsta medie a unui adult. În regimurile autoritare, decalajul a ajuns la 26 de ani în 2023, față de 19 ani în 1960. Or, o clasă politică mai în vârstă tinde, în mod natural, să protejeze pensiile existente și să fie reticentă față de migrație, ceea ce face și mai dificilă adoptarea unor reforme curajoase.
Pe de altă parte, cele mai noi state membre ale BERD, în special țările africane tinere și în creștere, se află într-o situație aparent mai avantajoasă: au încă un „dividend demografic” – o populație tânără, numeroasă, care poate alimenta creșterea economică. Dar și aici avertismentul este ferm: acest avantaj este temporar. Ratele natalității încep să scadă și în multe regiuni ale Africii, iar fereastra de oportunitate nu va rămâne deschisă la nesfârșit. De aceea, spune Javorcik, aceste state trebuie să se concentreze acum pe crearea de locuri de muncă și pe dezvoltarea sectorului privat, cât timp structura de vârstă le este încă favorabilă.
În spatele acestor analize stă rolul BERD ca investitor instituțional în 36 de țări de pe trei continente. Banca, al cărei acționariat reunește 73 de state, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții, finanțează proiecte menite să facă economiile mai competitive, mai verzi, mai bine guvernate și mai reziliente. În România, de exemplu, BERD a investit până acum aproape 12 miliarde de euro în 569 de proiecte – un volum care arată cât de serios tratează banca transformarea structurală a regiunii.
Mesajul de fond al raportului este însă mai puțin tehnic și mai mult politic: demografia nu mai poate fi ignorată sau împinsă la marginea agendei. Fie că vorbim de Europa emergentă, de foste țări comuniste sau de state africane tinere, deciziile luate acum – în privința educației, pieței muncii, pensiilor și migrației – vor determina cât de bogate sau cât de vulnerabile vor fi aceste societăți peste 20–30 de ani. Iar timpul pentru a amâna discuția se cam termină.