Chișinăul găzduiește astăzi cea de-a doua ședință a Grupului de lucru pentru Republica Moldova al Comitetului European al Regiunilor, o platformă de dialog între autoritățile locale, Guvern și partenerii europeni. În centrul discuțiilor se află stadiul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, provocările reale ale administrațiilor locale în accesarea fondurilor europene și pregătirea comunităților pentru integrarea europeană.
Peste 100 de primari din Republica Moldova și din state membre ale UE participă la reuniune, discutând despre oportunitățile de dezvoltare locală și despre cum pot fi valorificate mai bine resursele europene.
În deschiderea evenimentului, prim-ministrul Alexandru Munteanu a subliniat că integrarea europeană are sens doar dacă se vede în viața de zi cu zi a oamenilor: „Drumul european trece prin localitățile noastre. Transpunerea acquis-ului comunitar, agenda noastră de reforme, transformările instituționale – toate acestea au sens doar dacă prind viață în fiecare sat și oraș, dacă ridică nivelul de trai și îmbunătățesc serviciile oferite oamenilor”, a declarat premierul.
Șeful Guvernului a vorbit și despre investițiile fără precedent în dezvoltarea locală din ultimii ani. În perioada 2021–2024, pentru dezvoltarea locală și regională au fost alocate aproape 3 miliarde de lei. În acest interval:
- au fost dați în exploatare peste 700 km de drumuri;
- 1420 km de rețele de apeduct;
- 403 km de canalizare;
- 610 km de iluminat public;
- 265 de școli și grădinițe au fost modernizate;
- 254 de parcuri și terenuri sportive au fost renovate.
„Am avut grijă constant de localități. Toată agenda noastră de reforme pornește de la scopul fundamental: servicii mai bune pentru cetățeni. Vrem servicii tot mai accesibile, inclusiv prin digitalizare. Vrem localități care se dezvoltă uniform”, a mai spus Munteanu.
Premierul a recunoscut însă și dificultățile cu care se confruntă autoritățile locale: „Primarii şi reprezentanţii APL cunosc cel mai bine provocările: resurse financiare limitate, lipsa specialiştilor dispuşi să lucreze în localităţile rurale, probleme cotidiene, dar esenţiale – gaz, lumină, drumuri, asistență socială. Toate sunt necesare şi urgente. Tocmai de aceea vreau să vă spun că aveţi un Guvern şi, în mine personal, un partener.”
Președinta delegației României la Comitetul European al Regiunilor, Mariana Gâju, a atras atenția asupra presiunilor sociale și demografice: „Nu sunt lipsite de importanţă problemele demografice şi sociale. Într-un anumit moment, problemele sociale poate că doboară grija şi vigilenţa aleşilor locali în dezvoltare, pentru a putea rezolva toate problemele sociale ale locuitorilor unei comunităţi.”
Cooperarea cu România rămâne un pilon important. Primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, a menționat proiectele susținute de România – de la infrastructură la educație și cultură – și rolul înfrățirilor în pregătirea studiilor de fezabilitate. La rândul său, Marcel Bobeica, primarul comunei Gangura, a spus că Moldova are „mare noroc” să aibă România ca partener și „țară frate”, subliniind lecțiile învățate din bunele practici ale autorităților locale românești.
Expertul politic Igor Boțan consideră că această platformă poate deveni esențială pentru reforma administrativ-teritorială:
„Primarii şi partenerii lor la nivel european, împreună cu administraţia centrală, să revină la această problemă şi să aibă în vedere că, începând cu anul 2026, ar urma să trecem la cea de-a doua etapă a reformei teritorial-administrative. Trebuie să vedem semnale foarte clare în acest sens în cadrul acestei platforme.”
Grupul de lucru pentru Moldova al Comitetului European al Regiunilor a fost constituit pentru a facilita dialogul politic și colaborarea între autoritățile locale din Republica Moldova, Guvern și instituțiile europene. Prin această platformă, autoritățile locale își pot face cunoscute direct la nivel european provocările, nevoile și experiențele legate de dezvoltarea locală și integrarea în Uniunea Europeană.