Asociația Promo-LEX, în parteneriat cu European Prison Litigation Network (EPLN), a depus o plângere individuală la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului în numele lui Alexandr Dimov, invocând detenția ilegală în regiunea transnistreană, tortura și relele tratamente, lipsa unui proces echitabil, precum și absența unor remedii efective și a sprijinului după eliberare. Plângerea vizează atât Federația Rusă, cât și Republica Moldova.
Potrivit organizațiilor, cauza aduce în fața Comitetului ONU nu doar abuzurile grave comise de structurile nelegitime din regiunea transnistreană, ci și, în premieră, problema lipsei unor mecanisme funcționale de asistență, reabilitare și reintegrare pentru victimele acestui regim, responsabilitate care ar reveni autorităților constituționale.
Promo-LEX susține că Alexandr Dimov a fost răpit în mai 2022 de reprezentanți ai așa-zisului „minister al securității” din regiunea transnistreană și a fost deținut ilegal până în februarie 2025. În această perioadă, el ar fi fost supus torturii, presiunilor psihologice, izolării de familie, lipsei de asistență medicală adecvată și unor proceduri desfășurate de structuri ilegale.
Prin plângere, este invocată responsabilitatea Federației Ruse pentru abuzurile comise în regiune, iar în cazul Republicii Moldova sunt ridicate probleme ce țin de obligația statului de a oferi asistență și suport efectiv victimei după eliberare. Organizațiile afirmă că aceste victime nu ar avea acces real la asistență medicală, reabilitare psihologică, suport social și măsuri eficiente de reintegrare.
În ceea ce privește Federația Rusă, plângerea invocă încălcarea mai multor articole din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, inclusiv articolul 7 (interzicerea torturii), articolul 9 (privarea arbitrară de libertate), articolul 14 (dreptul la un proces echitabil), articolul 10 (condițiile de detenție și asistența medicală), articolul 17 (viața privată și de familie) și articolul 2 alineatul (3) (dreptul la un remediu efectiv).
În privința Republicii Moldova, nu este invocată răspunderea pentru detenția propriu-zisă sau pentru procedurile desfășurate în regiune, însă se susține că statul nu și-ar fi îndeplinit obligațiile pozitive după eliberarea victimei. Sunt invocate încălcări ale articolului 7, în coroborare cu articolele 2 alineatele (1) și (3), pentru neasigurarea reabilitării și a asistenței medicale și psihologice, articolului 10 alineatul (1), în coroborare cu articolul 2 alineatul (1), pentru lipsa sprijinului necesar după detenție, precum și articolul 2 alineatul (3) pentru absența unor mecanisme eficiente de suport și reinetegrare.
Avocata Promo-LEX, Nicoleta Hriplivii, a declarat că acest caz reflectă atât gravitatea abuzurilor din regiunea transnistreană, cât și eșecul autorităților de a asigura victimelor sprijinul necesar pentru a-și reconstrui viața după eliberare. Ea a subliniat că Republica Moldova ar avea obligația de a crea mecanisme reale și funcționale de asistență, reabilitare și reintegrare pentru persoanele afectate de detenții ilegale și tortură.
O plângere individuală la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului este o procedură internațională prin care o persoană sau reprezentanții săi pot sesiza Comitetul cu privire la încălcări ale drepturilor garantate de Pact. Comitetul examinează mai întâi admisibilitatea cererii, iar ulterior analizează fondul cauzei.