Pastă de susan, tahini, „unt” de susan – indiferent cum îi spui, vorbim despre unul dintre cele mai subestimate alimente. Îl găsești în hummus, în sosuri orientale, în deserturi, dar rar îl vedem ca pe un superaliment de sine stătător. Și totuși, dacă l-ai introduce zilnic, în cantități rezonabile, în alimentația ta, corpul tău chiar ar începe să se schimbe – nu prin magie, ci printr-o combinație foarte interesantă de nutrienți.
Hai să vedem ce „miracol” face, de fapt, pasta de susan în organism.
1. Un mic „pachet” de calciu pentru oase și dinți
Semințele de susan sunt printre cele mai bogate surse vegetale de calciu. În tahini, acest calciu este concentrat, mai ales dacă pasta este făcută din semințe cu coajă (hulled vs. unhulled).
Ce înseamnă asta pentru tine:
- susținerea sănătății oaselor – importantă mai ales pentru femei, după 40+;
- contribuție la dinți mai puternici;
- sprijin pentru sistemul nervos și muscular, pentru că și acestea depind de calciu.
Nu înlocuiește tratamentul pentru osteoporoză, dar, ca aliment de zi cu zi, tahini poate fi un plus real într-o dietă prietenoasă cu oasele.
2. Grăsimi „bune” care îți protejează inima
Pasta de susan este bogată în:
- grăsimi mononesaturate și polinesaturate (grăsimi „bune”);
- compuși antioxidanți specifici susanului: sesamină, sesamolină, sesamol.
Acestea pot:
- susține scăderea LDL („colesterolul rău”) și menținerea unui HDL („colesterol bun”) mai bun;
- reduce ușor inflamația cronică de grad mic, asociată cu bolile cardiovasculare;
- proteja vasele de sânge prin efect antioxidant.
„Miracolul” de aici este mai degrabă unul tăcut și pe termen lung: nu simți nimic spectaculos de pe o zi pe alta, dar, în timp, o alimentație cu mai multe grăsimi bune și mai puține grăsimi trans și saturate îți schimbă radical riscul cardiovascular.
3. Tahini și digestia: fibre, bilă, ficat mai fericit
Chiar dacă nu e campioană absolută la fibre, pasta de susan conține:
- fibre alimentare,
- grăsimi care stimulează ușor secreția biliară.
Rezultatul:
- digestie mai bună, mai ales dacă o combini cu legume, salate, hummus;
- tranzit mai regulat;
- un mic sprijin pentru ficat, care folosește acizii biliari în procesarea grăsimilor.
În combinație cu alte alimente bogate în fibre (năut, legume, pâine integrală), tahini devine parte dintr-un „ecosistem” digestiv sănătos.
4. Efect de sațietate: mai puțină poftă de ronțăieli
Pasta de susan este:
- densă caloric,
- bogată în grăsimi sănătoase,
- conține proteine vegetale.
Asta înseamnă că:
- o lingură de tahini într-un sos, într-un hummus sau pe o felie de pâine integrală te poate ține sătul(ă) mai mult;
- scade nevoia de „gustări goale” – biscuiți, covrigei, dulciuri de moment.
Dacă o folosești inteligent, în porții mici, tahini te poate ajuta să-ți stabilizezi apetitul și să reduci „atacurile” de foame între mese.
5. Antioxidanți pentru piele și celule
Susamul conține antioxidanți specifici (sesamină, sesamol) și vitamina E în cantități utile. Aceștia:
- ajută la protejarea celulelor de stresul oxidativ;
- pot avea un efect pozitiv asupra pielii, mai ales ca parte a unei alimentații bogate în legume, fructe, nuci și semințe;
- susțin, indirect, un proces de îmbătrânire mai lent și mai „curat” la nivel celular.
Nu e o cremă anti-rid miraculoasă, dar, pe termen lung, o dietă bogată în antioxidanți se vede atât în analize, cât și în felul în care arată pielea.
6. Mic boost de minerale și energie
Pe lângă calciu, tahini aduce și:
- magneziu – important pentru nervi, mușchi, somn;
- fosfor – pentru oase și metabolism energetic;
- zinc – pentru imunitate, piele, păr, unghii;
- vitamine B – implicate în producerea de energie.
O lingură-două pe zi nu îți vor schimba viața peste noapte, dar, integrate zilnic, aceste micronutriente contribuie la un tonus general mai bun, mai ales dacă ai o alimentație săracă în semințe, nuci și leguminoase.
Cum poți mânca pastă de susan în fiecare zi (fără să te plictisești)
Ca să profiți de beneficii, nu ai nevoie de cantități uriașe. De fapt, e mai sănătos să rămâi la:
- 1–2 linguri pe zi, integrate în mese.
Idei simple:
- în hummus (năut + tahini + lămâie + usturoi);
- sos de tahini pentru salate (tahini + apă + lămâie + sare + usturoi);
- tartinată pe pâine integrală, cu felii de roșii sau castraveți;
- în boluri de mic dejun sărate (legume, avocado, tahini);
- în dressinguri pentru legume coapte (vinete, dovleac, conopidă).
Atenție: nu pentru oricine, nu în orice cantitate
Chiar dacă vorbim de un aliment sănătos, sunt câteva lucruri de știut:
- tahini este foarte caloric – dacă mănânci mult, îți poate sabota obiectivele de slăbit;
- dacă ai alergie la semințe de susan, este strict interzisă;
- dacă ai probleme biliare (litiază, colici), grăsimile – chiar și cele bune – trebuie dozate cu atenție, la recomandarea medicului;
- nu înlocuiește tratamentul pentru colesterol, osteoporoză sau alte boli – este un adjuvant alimentar, nu medicament.
„Miracolul” real: consecvența, nu o lingură de tahini
Nu o singură lingură de pastă de susan îți va transforma corpul, ci obiceiul de a include zilnic alimente dense nutritiv, în locul celor ultraprocesate.
Dacă înlocuiești:
- maioneza cu un sos de tahini,
- o gustare dulce cu o felie de pâine integrală + tahini + felii de legume,
- sosurile grele cu dressinguri pe bază de pastă de susan,
atunci, în câteva luni, „miracolul” va arăta cam așa:
- analize mai bune,
- energie mai stabilă,
- digestie mai liniștită,
- o inimă și oase mai bine susținute.
Asta nu e magie, e știință + consecvență + alegeri mici, repetate zilnic. Iar tahini poate fi una dintre cele mai simple și gustoase dintre aceste alegeri.