În perioada iunie–august 2025, principalele subiecte promovate în mass-media din regiunea transnistreană au fost criza și „corupția” din Republica Moldova, acuzațiile privind fraudarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și tezele despre existența unui „popor moldovenesc separat”, arată o analiză Watchdog.md semnată de socioloaga Tatiana Cojocari, citată de IPN, citat de Stiri.md
Studiul notează că exemplele pozitive de cooperare între malurile Nistrului sunt aproape inexistente în peisajul mediatic local, iar sursele dominante sunt controlate de autoritățile de la Tiraspol sau amplifică agenda rusă.
Economie și social: Moldova, portretizată drept „stat eșuat” Potrivit analizei, Republica Moldova este sistematic descrisă ca un „stat eșuat și corupt”, „în pragul dispariției”. Asistența financiară a UE este prezentată drept „sclavie a datoriei”, iar declinul demografic și sărăcia sunt folosite ca probe ale „prăbușirii” țării. În contrapondere, succeselor sportive ale sportivilor transnistreni li se oferă vizibilitate sporită pentru a induce imaginea unui „stat mai dezvoltat” pe malul stâng.
Alegeri 28 septembrie: narațiuni de „fraudă” În spațiul informațional transnistrean circulă intens ideea că scrutinul va fi „falsificat”. Reducerea numărului secțiilor de vot în zona de securitate este interpretată drept parte a unui „plan de control al rezultatului”. Sunt invocate declarații ale Ministerului de Externe al Rusiei și ale purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova privind „intervenția Occidentului” în politica moldovenească.
Identitate și istorie: „popor moldovenesc separat”, „rusofobie la Chișinău” Cea mai mare atenție este acordată tezelor despre un „limbaj moldovenesc separat” și un „popor separat”, care ar fi păstrate doar în regiunea transnistreană. Chișinăul este acuzat de „rusofobie” și „falsificarea istoriei”, inclusiv a celui de‑al Doilea Război Mondial. Se propagă ideea că „Transnistria nu a fost niciodată parte a Republicii Moldova” și că „statalitatea” regiunii datează din 1924, odată cu crearea RSS Autonome Moldovenești (RSAM).
Perete informațional și realități invizibile Tatiana Cojocari avertizează că aceste narative ridică un „perete” informațional care exclude date despre interdependențele reale dintre maluri: accesul locuitorilor din stânga Nistrului la servicii medicale și educaționale pe malul drept, proiecte europene implementate în regiune, plata pensiilor sau angajarea tinerilor transnistreni în Chișinău și în UE.
Metodologie și surse Monitorizarea a vizat 15 surse media (opt identificate ca transnistrene) — canale de Telegram, site‑uri și pagini social media — în intervalul iunie–august 2025. Experta Watchdog.md subliniază că o parte semnificativă a surselor cheie este controlată de structuri aflate sub influența Tiraspolului sau retransmite consistent agenda prorusă.