”Lăzărelul”, o veche tradiție din sudul țării, care reprezintă de fapt singurul colind de primăvară, un obicei pre-creștin dedicat sf. Lazăr, considerat și un zeu al vegetației, ar putea deveni patrimoniu UNESCO. Cel puțin asta își propun etnografii și cercetătorii folclorului din zonă care au studiat acest obicei, un adevărat patrimoniu cultural al neamului. Sărbătoarea este respectată cu sfințenie la Câșlița-Prut, raionul Cahul, și a adunat localnicii, dar și oaspeți înalți la eveniment.
Cu această ocazie, în localitate a fost organizată o conferință intitulată ,,Patrimoniul cultural din Lunca Prutului de Jos: sursă și reper pentru generații”, la inițiativa Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, în comun cu AO ,,Moștenitorii”, cu sprijinul autorităților din zonă, a celor care au studiat folclorul autentic din regiune și cu umărul etnografului și maestrului Valeriu Chiper, născut chiar la Câșlița-Prut.
”Ne vom pierde ca neam dacă ne vom uita tradițiile! Nu putem admite acest lucru. Multe obiceiuri vechi încep să dispară și e păcat. ”Lăzărelul” nu trebuie să fie uitat! Merită inclus în patrimoniul UNESCO.”, a spus Valeriu Chiper în cadrul conferinței.
”În sudul țării s-au păstrat cel mai bine tradițiile și obiceiurile autentice! Costumul popular este purtat cu mândrie!”, a spus cunoscuta interpretă de muzică populară de la noi Maria Sarabaș, care, de altfel, este băștinașă.
Patrimoniul cultural din Lunca Prutului de Jos reprezintă fondul de aur al Republicii Moldova și se află în vizorul politicilor de salvgardare și de dezvoltare durabilă pentru transmiterea lui generațiilor viitoare.
Conferința a avut drept scop cunoașterea și promovarea datinilor, tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurilor tradiționale din această regiune reprezentativă din punct de vedere etnografic pentru spațiul cultural românesc, capabile să îmbogățească circuitul valorilor culturale naționale și să contribuie la dezvoltarea durabilă a regiunii.
S-au făcut multe cercetări și descrieri etnografice ale patrimoniului cultural din Colibași, Văleni, Cîșlița-Prut, Slobozia Mare, Giurgiulești, însă trăirea și realizările culturale locale nu întotdeauna au fost interpretate chiar de purtătorii tradițiilor în comun cu cercetătorii.
La eveniment au participat etnografi, cercetători, meșteri populari, cadre didactice, reprezentanți ai autorităților publice locale etc., în speranţa de a vedea conturate noi proiecte de susținere și salvare de la dispariție a patrimoniului cultural din Lunca Prutului de Jos și de a contribui la reactualizarea relațiilor de colaborare între specialiştii şi instituţiile culturale, inclusiv cu organizațiile implicate în dezvoltarea turismului rural.
Vedeți mai jos segvențe VIDEO de la eveniment: