Uniunea Europeană a decis să extindă lista politicienilor moldoveni care vor fi sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, în special pentru implicarea în cumpărarea de voturi și încercarea de influențare a rezultatelor alegerilor prezidențiale și a referendumului din toamna trecută, scrie Europa Liberă.
Președinta partidului „Renaștere”, Natalia Parasca (stânga), împreună cu deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Toți trei figurează pe o nouă listă de sancțiuni UE.
Lista extinsă de sancțiuni a fost aprobată miercuri, 9 iulie, de ambasadorii statelor membre ale UE. Noii sancționați sunt, în mare parte, liderii partidelor care au constituit, în 2023 la Moscova, blocul „Victorie”. Pe listă se regăsesc mai mulți politicieni pro-ruși, unii dintre ei deja condamnați de justiția moldoveană la ani de închisoare cu executare. Decizia urmează să fie confirmată la reuniunea miniștrilor de externe ai UE, planificată pentru 15 iulie.
Printre cei vizați de noile sancțiuni se numără deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai partidului „Renaștere”, considerat succesor al fostului partid Șor, declarat ilegal în 2023. Cei doi au fost condamnați în martie la 12, respectiv 6 ani de închisoare pentru finanțare ilegală a partidelor politice, dar au dispărut după pronunțarea sentinței, autoritățile suspectând că s-ar ascunde în regiunea transnistreană.
UE precizează că aceștia, alături de lidera formațiunii, Natalia Parasca, ar fi jucat un rol cheie în schema de cumpărare a voturilor la alegerile din toamna lui 2024. Sancțiunile vizează și lideri ai altor partide din blocul „Victorie”, printre care Alexandru Beșchieru („Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”), Vadim Grozavu („Victorie”), Alexei Lungu („Șansă”) și Victoria Furtună („Moldova Mare”). Pentru unii dintre aceștia, sancțiunile UE – care includ înghețarea activelor și interdicția de intrare în spațiul comunitar – ar avea efecte directe, dat fiind că obișnuiesc să călătorească frecvent în UE.
Pe lista organizațiilor sancționate se află și compania rusă A7, deținută de Ilan Șor, despre care UE afirmă că a fost folosită pentru corupție electorală la ultimele scrutine. De asemenea, blocul „Victorie” și Centrul Cultural-Educațional Moldova din Moscova, creat de Șor, au fost incluse pe lista entităților sancționate.
În decizia UE se menționează că printre membrii marcanți ai blocului „Victorie” se află bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și deputata Marina Tauber, aflată în prezent pe banca acuzaților într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului partid Șor.
Sancționarea acestor persoane și entități a devenit posibilă datorită unui regim special de sancțiuni adoptat recent de UE, la solicitarea autorităților moldovene. Printre cei care au contestat sancțiunile în instanțele europene se numără Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și Marina Tauber. Ultimii doi au pierdut procesele, în timp ce Plahotniuc a obținut o decizie favorabilă în octombrie 2024, însă UE a reînnoit sancțiunile ulterior.
VEZI ARTICOLE