Ucraina ar fi primit miercuri, 19 noiembrie, o nouă propunere de pace din partea Statelor Unite, care ar prevedea, printre altele, cedarea unor teritorii către Rusia și reducerea la jumătate a armatei ucrainene. Informațiile, relatate de News.ro pe baza unor surse ucrainene și a presei internaționale, apar în unul dintre cele mai dramatice momente ale acestui an pentru Kiev, după un atac aerian rusesc de o violență extremă.
În noaptea de marți spre miercuri, Rusia a lansat bombardamente masive asupra regiunilor din vestul Ucrainei, departe de linia frontului. În orașul Ternopil, cel puțin 26 de persoane au murit, dintre care trei copii, iar 92 au fost rănite. Un jurnalist AFP a descris imagini de coșmar, cu ultimele etaje ale unor clădiri complet distruse.
Ce ar conține noul plan american, potrivit Kievului
Un oficial ucrainean, citat sub protecția anonimatului, susține că noul plan american pentru încheierea războiului „pare să repete cereri ale Rusiei, considerate de Kiev drept o capitulare”. Printre prevederi s-ar afla:
– recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia;
– acceptarea pierderii teritoriilor deja ocupate de armata rusă;
– reducerea armatei ucrainene la aproximativ 400.000 de militari;
– renunțarea la armele cu rază lungă de acțiune.
Nu este clar dacă acest plan vine direct de la președintele Donald Trump sau din anturajul său. De asemenea, nu se știe ce ar oferi Rusia în schimbul acestor concesii majore. Platforma Axios a relatat că SUA și Rusia ar lucra în secret la un astfel de plan, însă Kremlinul a refuzat să comenteze.
Contextul militar: Kievul cere mai multe arme
Informațiile despre noua propunere de pace apar pe fundalul vizitei la Kiev a secretarului armatei americane, Daniel Driscoll, care s-a întâlnit cu comandantul suprem al armatei ucrainene, Oleksandre Sirski.
Mesajul lui Sirski, transmis pe Telegram, merge în direcția opusă față de ideea de reducere a capacității militare. El a subliniat că întărirea protecției spațiului aerian, extinderea capacităților de lovire la distanță mare împotriva țintelor militare ruse și menținerea liniei frontului sunt esențiale pentru a slăbi potențialul ofensiv al Moscovei și, în final, pentru a forța Rusia să accepte „o pace justă”.
Generalul ucrainean nu a menționat direct noul plan american, dar mesajul său sugerează clar că Kievul nu este dispus să renunțe voluntar la instrumentele militare care îi permit să reziste.
Ce vrea Rusia și ce cere Ucraina
În prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Kremlinul cere:
– ca Ucraina să îi cedeze oficial cinci regiuni;
– ca Kievul să renunțe la aderarea la NATO.
Ucraina refuză aceste condiții, pe care le consideră inacceptabile și echivalente cu o capitulare. În schimb, Kievul cere:
– desfășurarea de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean rămas sub controlul său,
– garanții de securitate ferme, pe care Rusia le consideră complet inacceptabile.
Trump, mediator autodeclarat, dar fără rezultate concrete
De la revenirea sa la putere la începutul anului, Donald Trump s-a prezentat ca un posibil mediator cu Moscova în acest conflict, în timp ce Washingtonul a fost, în ultimii patru ani, principalul susținător militar și financiar al Kievului.
Eforturile sale nu au dus însă la încetarea ostilităților. După episoade succesive în care s-a declarat frustrat ba de Volodimir Zelenski, ba de Vladimir Putin, Trump a ajuns, în octombrie, să adopte sancțiuni împotriva sectorului petrolier rus, semn că nici „apropierea” de Moscova nu a produs rezultatele dorite.
Negocieri la Ankara, fără progres reale
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers recent în Turcia, la Ankara, pentru a încerca relansarea negocierilor de pace, sub medierea președintelui Recep Tayyip Erdogan. Rezultatele au fost, însă, modeste.
Singura perspectivă concretă rămasă pe masă după discuții este posibilitatea unui nou schimb de prizonieri cu Rusia până la finalul anului.
Vizita avea și scopul de a „reangaja” Statele Unite în procesul de pace, însă emisarul american nu a participat, iar între timp Rusia a continuat atacurile masive asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice.
În acest context, noua propunere de pace – așa cum este ea descrisă de sursele ucrainene – pare să pună Kievul în fața unei alegeri imposibile: fie acceptă condiții apropiate de cele dictate de Moscova, fie continuă un război extrem de costisitor, cu un sprijin occidental tot mai complicat și fragmentat. Pentru moment, mesajele publice ale conducerii ucrainene rămân ferme: pace, da – dar nu cu prețul capitulării și al renunțării oficiale la teritorii și suveranitate.