Mai mulți refugiați din Ucraina stabiliți în Moldova urmează cursuri de română, organizate cu sprijinul UE și PNUD.
„Cum e Moldova și cum sunt oamenii ei”? Această întrebare încheie o lecție de limbă română organizată la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți pentru un grup de femei refugiate din Ucraina.
Mai multe mâini se ridică înainte ca profesoara să termine de formulat întrebarea - „Moldova e țara care ne-a primit”, „Moldova e frumoasă, iar oamenii de aici sunt buni”, „În Moldova sunt ca acasă”. Lecţia care tocmai s-a finalizat a fost interactivă și interesantă. Pe parcursul celor 45 de minute, femeile au vorbit despre Moldova, despre cultura și tradițiile sale, utilizând toată informația pe care au învățat-o începând cu luna martie, când au început lecțiile de română.
Cursurile au fost organizate de Uniunii Europene (UE) și PNUD în cadrul inițiativei „Primarii pentru creștere economică” și s-au desfășurat cu prezență fizică și online, în Bălți și Comrat.
Sofia Prisăcari, este originară din orașul ucrainean Ivano-Frankovsk. Tânăra are 23 de ani și locuiește la Bălți deja de doi ani, după ce s-a căsătorit cu un cetățean moldovean. În Ucraina i-au rămas părinții, sora și fratele.
„Sunt mulți ucraineni aici, în Bălți, merg prin oraș și aud limba maternă tare des. Pe de o parte, e plăcut, iar pe de altă parte, îți dai seama că oamenii au fost nevoiți să vină încoace din cauza războiului, iar asta e foarte trist.
Când a început războiul, în casa socrilor mei, în Bălți, și-au găsit refugiu mai mulți oameni din Ucraina. Majoritatea stăteau câte două săptămâni, plecau, iar pe urmă veneau alții. Mulți nu aveau decât foarte puțini bani, nu aveau nici haine, nici încălțăminte. Ne străduiam să îi ajutăm cu ce puteam”, afirmă tânăra.
A decis să învețe limba română pentru că își vede viitorul aici, în Republica Moldova, alături de soț și fetița lor de un an.
„Trebuie să cunoști limba țării în care trăiești. Fiica mea va merge la grădiniță și ulterior la o școală cu predare în limba română. Eu vorbesc cu ea în ucraineană, soțul - în rusă, îi citim cărți în limba română. Ea va cunoaște mai multe limbi și asta este minunat. Va cunoaște limba maternă a mamei, a tatei și limba țării în care trăiește”, spune Sofia.
A făcut mai multe tentative să învețe limba română, chiar din primele zile de aflare în țara noastră, iar cursurile oferite de PNUD și UE au ajutat-o să sistematizeze ce știa deja și să învețe multe lucruri noi.
„Mă simt mai liberă și mai încrezută acum. Fără aceste cursuri nu aș fi reușit să înțeleg ceva sau să învăț ceva atât de aprofundat. Mă rușinez când cineva mi se adresează în limba română, dar eu nu înțeleg”.
Tânăra, care este politologă de specialitate, speră că va reuși să învețe limba română la un nivel care să îi permită să se angajeze după încheierea concediul de maternitate.
sursa: undpmoldova