Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai puternice și temute figuri din calendarul popular. El este considerat ocrotitorul recoltelor, aducător de ploaie pe timp de secetă și stăpân al tunetelor și trăsnetelor.
Sfântul Ilie în credința populară
Potrivit legendelor, Sfântul Ilie a fost un om harnic, dar cu fire iute. Într-un moment de furie, și-ar fi ucis părinții fără voie. Copleșit de remușcări, a cerut iertare de la Dumnezeu, care i-a oferit un destin aparte: să străbată cerurile într-un car de foc, cu roți arzătoare și un bici de flăcări, pentru a alunga și pedepsi răul. Când se aud tunete și se văd fulgere, se spune că el lovește diavolii ascunși printre nori.
Este și un simbol al fertilității și ploii – invocat în special în vremuri de secetă.
Ce nu este voie să faci de Sfântul Ilie
Ziua este marcată de o serie de interdicții, respectate mai ales în mediul rural:
- Nu se muncește, pentru a nu atrage trăsnetul, grindina sau alte calamități.
- Nu se mănâncă mere, deoarece se crede că grindina va fi la fel de mare precum fructele.
- Nu se călătorește, iar în timpul furtunii se închid ușile și ferestrele, pentru a împiedica spiritele rele să intre în casă.
Obiceiuri și gesturi cu semnificație profundă
- Femeile merg la biserică și împart pomană din roadele câmpului, în memoria celor trecuți în neființă.
- Se culeg plante de leac, precum busuiocul, care este sfințit și apoi uscat. Cenușa rezultată este folosită în scopuri tămăduitoare.
- În unele sate, femeile scutură meri în prezența copiilor străini și dau merele căzute de pomană pentru sufletele copiilor morți.
- Se țin în casă ramuri sfințite de salcie, pentru protecție împotriva fulgerelor.
Se spune că, dacă tună de Sfântul Ilie, alunele seacă, iar pomii fructiferi pot fi atacați de dăunători. Din acest motiv, ziua capătă o aură de sacralitate, cu mese întinse pentru Moșii de Sânt-Ilie și rugăciuni pentru sufletele celor adormiți.