Instituirea stării de alertă în sectoarele energetic și hidrologic a provocat dispute în Parlament. Reprezentanții opoziției au acuzat Guvernul că a reacționat prea târziu și nu a prevenit criza, în timp ce președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că măsura este necesară pentru gestionarea rapidă a riscurilor și coordonarea instituțiilor statului.
Opoziția: „Guvernul acționează prea târziu”
Deputatul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că starea de alertă ar fi trebuit instituită imediat după apariția primelor riscuri legate de transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz.
„Starea asta trebuia să fie introdusă când a fost prima lovitură în Strâmtoarea Ormuz și era clar că vor fi probleme. Acum, eu cred că trenul a plecat. Ei vor să își dezlege mâinile ca să cumpere scump”, a afirmat Usatîi.
La rândul său, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a acuzat Executivul că gestionează crizele doar după ce acestea apar.
El a declarat că autoritățile ar fi trebuit să constituie din timp rezerve de resurse energetice pentru a reduce impactul evoluțiilor regionale asupra Republicii Moldova.
Și deputatul PSRM Igor Dodon a criticat gestionarea situației energetice, susținând că Guvernul nu a cumpărat gaze atunci când prețurile erau mai mici și a cerut explicații privind nivelul rezervelor energetice.
Grosu: Starea de alertă este o măsură necesară
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins criticile opoziției și a declarat că instituirea stării de alertă reprezintă răspunsul autorităților la evoluțiile din regiune.
Potrivit acestuia, problemele de aprovizionare cu produse petroliere sunt determinate inclusiv de modificarea rutelor de livrare, după dificultățile apărute în zona portului Novorossiisk.
Grosu a precizat că a fost identificată o rută alternativă pentru transportul petrolului, însă va fi nevoie de câteva zile până când livrările vor ajunge în portul Constanța.
Autoritățile discută cu Ucraina despre debitul Nistrului
Referindu-se la situația hidrologică, Igor Grosu a declarat că nivelul redus al apei în Nistru este cauzat de lipsa precipitațiilor în Munții Carpați, principala sursă de alimentare a bazinului de acumulare de la Novodnistrovsk.
Potrivit acestuia, autoritățile de la Chișinău sunt în contact cu partea ucraineană și vor încerca să convingă Kievul să mențină volumele de apă deversate spre Republica Moldova.