Invazia rusă în Ucraina are repercusiuni asupra învățământului din Rusia, chiar și în cel universitar. Din prima zi de război, universitățile străine au început să refuze să mai colaboreze cu cele ruseșți, profesorii au fost forțați să rămână în Rusia și să facă seminarii despre război, dar în notă dictată de propagandă.
Apoi profesorii care au reușit să plece au fost numiți ”agenți străini” și grupări anonime au început să-i vâneze pe rețelele de socializare pe profesorii și studenții care aveau postări anti-război.
Publicațiile ruseșți independente Meduză și 7×7 au realizat o anchetă despre cum s-a schimbat sistemul de învățământ universitar în Rusia, după ce a început războiul și spun că e că și cum a fost impusă legea marțială.
Jurnaliștii scriu că în noiembrie anul trecut, Ministerul Educației de la Moscova le-a dat instituțiilor de educație mâna liberă să își organizeze cum consideră de cuviință cursurile, în funcție de incidența Covid. Unele au ales să păstreze formatul online sau mixt.
Însă cam din decembrie, rectorii deja au început să ”facă curățenie” printre profesori. Iar cei care făcuseră cereri să lucreze de la distanță, pentru că fie erau în alte părți ale Rusiei, fie în alte țări, au început să fie refuzați.
De exemplu, unul dintre lectorii de la Academia de Studii Economice, doctorul în istorie Dmitri Dubrovski, spune că a fost respins de la a preda online pentru că primise o invitație pentru un internship la British College.
El spune că a auzit de la persoane din managementul universității că de la Administrația Prezidențială a fost emisă o lista neagră cu ”profesorii pe care nu ne putem baza”. Dubrovski a acceptat invitația și a plecat în Marea Britanie înainte să înceapă războiul.
”Politică generală a universităților e să controleze profesorii. Știm că studenților li se cere să-și torne profesorii sau colegii”, a spus profesorul, care la o zi după ce a stat de vorba cu jurnaliștii, a fost declarat de Ministerul Justiției de la Moscova ”agent străîn”.
După acesta, majoritatea profesorilor care au stat de vorba cu jurnaliștii au cerut să fie sub protecția anonimatului. Unul dintre ei spune că e în concediu fără plata de ceva timp: ”Nu cred că Academia vrea să mă dea afară de tot, dar sentimentul este că e sub presiune să concedieze oamenii că mine, care au plecat”.
”Cred că oricine este acum în afară Rusiei este etichetat că agent străin care nu e de încredere și nu e lăsat să predea”, spune un alt profesor.
Iar acest lucru nu se întâmplă doar la Academia de Studii Economice, ci la toate universitățile.
”Președintele universității noastre a spus clar că cei care pleacă sunt trădători și logic că șefii de catedre vor să-și arate loialitatea”, spune un profesor de la Universitatea de Stat pentru Studii Umanistice.
Cei care au stat de vorba cu jurnaliștii mai spun că la început era ”foarte recomandat” să postezi litera Z pe site-ul universităților, pe fațade sau în sălile de curs, precum și să organizezi flash mob-uri tematice. Acum, aceste lucruri au devenit aproape obligatorii pentru universitățile de stat.
La MGIMO, universitatea care pregătește viitorii funcționari publici și diplomați, studenți care fac cursuri diferite au povestit că cei mai aprigi susțînători ai războiului sunt colegii lor de la Facultatea de Relații Internaționale, de unde sunt recrutați angajații Ministerului de Externe.
Studenții și profesorii care au postat mesaje anti-război au fost identificați și expuși pe un cont de Telegram al universității. ”Iată-i! Ei sunt mândrii reprezentanți ai nazismului”, scria pe acel cont.
”Își ating scopul pentru că induc frică. E îngrozitor să-ți vezi instructorul științific trecut pe lista că trădător. Și fără nicio dovadă. Pun doar numele complet , o poză, un link la pagină de pe siteul MGIMO și neapărat câteva cuvinte acide”, spune un student.
La 3 zile de la începutul războiului, pe 28 februarie, școlile din Rusia au primit materiale de propagandă, în care era explicată poziția Kremlinului despre ”operațiunea specială”. Erau principalele puncte din discursul lui Puțîn, cu citate din el.
Pe 4 martie, rectorii au transmis o scrisoare deschisă de ”susținere a țării noastre, a armatei noastre, care ne apară securitatea, să ne susținem președintele, care a luat, probabil, cea mai grea decizie din viață lui, dar necesară”. Documentul e semnat de peste 260 de rectori.
Tot în acele zile, universitățile au primit de la Ministerul Educației o circulară prin care rectorilor li se spunea să se asigure că studenților le sunt predate informații despre ”lupta împotriva dezinformării” și, în același timp, sunt învățați despre adevărată istorie a Rusiei. Pentru a evita să fie victime ale fake newsurilor, studenților li s-a spus să verifice mereu informațiile în presă de stat sau pe site-ul Ministerului Apărării.
Studenților li s-a spus că le e monitorizată atent prezența la astfel de cursuri, iar uneori astfel de prelegeri au fost date în timpul cursurilor uzuale, pentru a fi siguri că studenții nu absenteaza.