Anual, la data de 2 octombrie, în R. Moldova este marcată Ziua națională fără alcool. Cu această ocazie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a venit cu mai multe informații, prin care încurajează oamenii să evite, pe cât posibil, consumul de băuturi alcoolice.
„Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră consumul de alcool ca fiind a treia cauză de boală și moarte prematură la nivel global, ce condiționează apariția a peste 200 de boli, cum ar fi: tulburări neuropsihice, boli cardiovasculare, ciroza hepatică, anumite tipuri de cancer, accidente, traume, etc. În general, consumul de alcool este responsabil pentru 5,1% din povara globală a bolilor, măsurată în ani de viață ajustați în funcție de dizabilități (DALY). Pe lângă consecințele asupra sănătății, consumul de alcool provoacă daune sociale și economice semnificative pentru oameni, familie și societate”, se menționează în mesajul ANSP.
Potrivit ultimului raport global privind alcoolul și sănătatea (2019), Republica Moldova se menține printre țările cu cel mai înalt nivel de consum mediu de alcool pur per persoană adultă (cu vârsta de 15+ ani) – de 12,9 litri (bărbați 20,6 litri; femei 5,9 litri). Potrivit Studiului STEPS 2021, două treimi (63,2%) din populația adultă a Republicii Moldova este consumatoare de alcool (în mediul urban, consumul de alcool constituie 68,2%, iar în mediul rural – 57,8%).
„Tinerii sunt afectați în mod disproporționat de alcool în comparație cu persoanele mai în vârstă, iar 13,5% din toate decesele în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 20 - și 39 de ani sunt atribuite consumului de alcool. Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât este mai puternică relația sa cu alcoolismul cronic, cu abstinența de scurtă durată și cu prezența unor consecințe severe asupra stării de sănătate și vieții sociale”, se menționează în mesajul autorității publice în domeniul sănătății.
Conform datelor Studiului privind comportamentele și percepțiile legate de sănătate a adolescenților din Republica Moldova (HBSC Study, Moldova 2018), 4 din 10 adolescenți de 11-17 ani au relatat că au avut experiență de utilizare a alcoolului. Au consumat alcool cel puțin o zi în decursul ultimei luni circa 24% din adolescenți, iar acest indicator crește odată cu vârsta.
Genericul Zilei națională fără alcool din anul curent este „Zero alcool – zero riscuri”, ce evidențiază faptul că orice cantitate de alcool consumată presupune anumite riscuri pentru viață și sănătate și de asemenea, că consumul de alcool nu are efect protector sau benefic pentru sănătate. Riscurile și daunele generale care rezultă din consumul de alcool au fost evaluate sistematic și sunt bine documentate.
Alcoolul, așa cum este clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului, este o substanță toxică, psihoactivă, care produce dependență și este un cancerigen din grupa 1, legat cauzal de șapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de esofag, ficat, colorectal și de sân. Consumul de alcool este asociat cu 740 de mii de cazuri noi de cancer în fiecare an la nivel global.
De asemenea, anual, circa 3 milioane de decese sunt atribuite consumului de alcool, ceea ce reprezintă 5,3% din totalul deceselor înregistrate. Consumul nociv de alcool este responsabil pentru 7,1% din povara globală a bolii pentru bărbați și 2,2% pentru femei. Alcoolul este principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și invaliditatea în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, reprezentând 10% din toate decesele din această grupă de vârstă.
Potrivit specialiștilor, nu există o cantitate sigură a consumului de alcool: riscurile încep de la prima picătură de alcool consumată. Actualmente, nu există dovezi și niciun studiu nu a demonstrat faptul că există un nivel „sigur” de consum de alcool fără riscuri de îmbolnăvire sau rănire. Mai mult ca atât, nu există și studii care ar demonstra careva efecte benefice potențiale ale nivelului de consum moderat de alcool asupra bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2, sau cancer. Impactul dăunător al alcoolului începe chiar din perioada prenatală și durează pe parcursul întregii vieți.
Pentru a reduce consecințele dezastruoase, condiționate de consumul de alcool, Guvernele sunt încurajate să ia măsuri cu privire la strategiile care s-au dovedit eficiente și rentabile. Acestea includ:
- reglementarea comercializării băuturilor alcoolice (în special pentru persoanele tinere);
- reglementarea și restricționarea disponibilității alcoolului;
- reducerea cererii prin mecanisme de impozitare și stabilire a prețurilor;
- achiziționarea de la populație a unei cantități mai mari de struguri;
- creșterea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate publică cauzate de consumul de alcool și asigurarea sprijinului pentru politici eficiente privind alcoolul;
- oferirea unui tratament accesibil pentru persoanele cu tulburări de consum de alcool;
- implementarea programelor de screening și intervenții scurte pentru consumul de alcool în serviciile de sănătate.
Atingerea țintelor incluse în Agenda 2030 a ODD privind reducerea cu 30% a consumului nociv de alcool necesită o guvernare eficientă și implicarea adecvată a tuturor părților interesate. Reducerea cu 5% a consumului nociv de alcool în rândul persoanelor de vârstă 15+ ani către anul 2025 este ținta națională de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare.
„Doar acționând împreună, putem reduce efectele negative ale alcoolului asupra sănătății și societății”, ne îndeamnă cei de la ANSP.