Republica Moldova continuă să suporte anual o povară financiară uriașă, achitând aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de celebrul „furt al miliardului”. Plățile vor continua până în 2041, a anunțat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.
O datorie care nu poate fi ștearsă
Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. „Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a explicat Gavriliță.
Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară, ministrul a precizat că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă: „Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată.”
Singura soluție: recuperarea banilor de la cei responsabili
Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de contextul politic sau judiciar. Singura cale pentru a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea sumelor de la persoanele responsabile de fraudă: „Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili.”
Furtul miliardului: cel mai mare jaf din istoria Moldovei
În 2014, Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf bancar din istorie, când 1 miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar. Până în prezent, nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor, unul dintre figuranții raportului Kroll, a fost condamnat în primă instanță, dar dosarul său s-a blocat la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc, alt beneficiar menționat în raport, a părăsit țara în 2019.