Campaniile electorale moderne s-au mutat decisiv în mediul online, unde un „like”, un comentariu sau un hashtag trending pot distorsiona percepția publică. Aceasta este una dintre concluziile Asociației Promo-LEX, care a documentat o rețea amplă de conturi false pe TikTok, implicată în promovarea unor narațiuni false și manipulatoare în context electoral. Ceea ce pare entuziasm autentic al cetățenilor este adesea o scenografie digitală, construită prin comportamente coordonate și identități fictive, menită să creeze iluzia unei majorități.
În doar 72 de ore, hashtagul #alegmoldova a acumulat 1,3 milioane de vizualizări și a intrat în trending. Promo-LEX precizează însă că explozia nu reflectă popularitate reală, ci rezultatul unei operațiuni orchestrate. În spate se află 25 de conturi nucleu, multiplicate în aproape 500 de conturi suplimentare, care distribuie sincronic aceleași videoclipuri, grafici și mesaje, repetând obsesiv aceleași teme. Conținutul este generat inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale, iar unele profiluri folosesc imagini cu persoane în costume naționale pentru a induce ideea de utilizatori reali și neutri.
Asociația descrie o disciplină de tip „militar” în operarea rețelei: folosirea deliberată a doar două hashtaguri – #alegmoldova și #moldova – pentru a manipula algoritmul TikTok și a forța materialele în trending. Astfel, utilizatorul obișnuit percepe greșit un val masiv de susținere, când de fapt interacțiunea este stimulată artificial. Promo-LEX numește fenomenul „intoxicare digitală”, operată prin identități false și tehnologii de generare de conținut.
Potrivit analizei, rețeaua amplifică narațiuni convergente cu obiectivul de influență: false conexiuni între aderarea la UE și „impunerea” drepturilor LGBTQ, atacuri cu elemente fabricate la adresa guvernării (inclusiv povești despre un oligarh fugar sau pretinse privilegii fiscale pentru „bogătași”), clipuri deepfake cu prezentatoare „moldoveană” care anunță ascensiunea unei mișcări antieuropene și mesaje care o portretizează pe Maia Sandu drept „marionetă a Occidentului”. În paralel, o campanie de denigrare reciclează acuzații false la adresa unui comediant prezentat drept susținător al șefei statului.
Metodele de identificare a rețelei indică un „comportament coordonat neautentic”: reutilizarea identică a materialelor, grafica standardizată, tipare mecanice de username (precum „mine3”, „mine677”, „mine688”, „boot1”, „boot11”), lipsa urmăritorilor sau a urmăririlor, semn al creării industriale. Promo-LEX avertizează că aceste tactici nu doar manipulează algoritmii, ci erodează încrederea publică în întreg spațiul online: când devine imposibil de distins între un comentariu autentic și unul fabricat, oamenii riscă să creadă că „totul este fals”.
Asociația notează că astfel de operațiuni invizibile, derulate prin conturi-fantomă și conținut generat de AI, pot avea un impact mai puternic decât campaniile tradiționale, pentru că redefinesc percepția realității înainte de a influența opțiunea de vot. La momentul publicării raportului, o parte din conturile nucleu nu mai erau accesibile, însă cele multiplicate rămâneau active, păstrând conținutul inițial pe profiluri. În lipsa unor mecanisme rapide de detecție și demontare a comportamentelor coordonate neautentice, rețelele de acest tip pot reinstala ciclic aceleași narațiuni, alimentând artificial trenduri și polarizare.