Aflat într-o veche biserica ortodoxă din Antalya, cu o Biblie într-o mâna și o lumânare în cealaltă, pastorul Ioann Koval a ținut una dintre primele sale slujbe în Turcia după ce conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a decis să-l dea afară în urmă ,,rugăciunilor sale pentru pace în Ucraina”, scrie Associated Press, conform AK-24.
În septembrie anul trecut, când președintele Vladimir Putin a ordonat mobilizarea parțială a rezerviștilor, patriarhul Moscovei, Kirill, le-a cerut preoților săi să se roage pentru victorie. Aflat în față altarului și a zeci de enoriași ai săi într-una dintre bisericile din Moscova, Koval a decis să pună pacea mai presus de ordinele patriarhului.
„Cu cuvântul ‘victorie’, rugăciunea a căpătat un sens propagandistic, modelând gândirea corectă în rândul enoriașilor, în rândul clerului, la ce ar trebui să se gândească și cum ar trebui să vadă aceste ostilități. A fost împotriva conștiinței mele. Nu puteam să mă supun acestei presiuni politice din partea ierarhiei”, a declarat Koval.
În rugăciunea pe care a recitat-o de mai multe ori, preotul în vârstă de 45 de ani a schimbat doar un singur cuvânt, înlocuind „victorie” cu „pace” – dar a fost suficient pentru că tribunalul bisericesc să îi retragă rangul de preot.
Rugăciunea publică sau apelul la pace prezintă, de asemenea, riscuri de urmărire penală din partea statului rus. La scurt timp după ce trupele rusești au invadat Ucraina, parlamentarii au adoptat o lege care a permis urmărirea penală a mii de persoane pentru „discreditarea armatei ruse”, o acuzație care, în realitate, se aplică la orice lucru care contrazice narațiunea oficială, fie că este vorba de un comentariu pe rețelele de socializare sau de o rugăciune în biserica.
Asemănător regimului autoritar al lui Putin, Kirill a construit o ierarhie dura în biserica, care cere o conformitate totală, a declarat Andrey Desnitsky, profesor de filologie la Universitatea Vilnius din Lituania. Dacă un preot refuză să citească rugăciunea patriarhului, loialitatea să este pusă sub semnul întrebării.
„Dacă nu ești loial, atunci nu ai ce caută în biserica”, a adăugat Desnitsky, un expert în biserica rusă.
Când a început războiul, cei mai mulți preoți au rămas tăcuți, temându-se de presiunile din partea bisericii și a autorităților de stat; doar o mică parte dintre ei au vorbit. Din cei peste 40.000 de clerici din Biserica Ortodoxă Rusă, doar 300 de preoți au semnat o scrisoare publică în care au cerut pace în Ucraina.
Dar fiecare dintre vocile publice împotriva războiului este crucială, a declarat Natallia Vasilevici, coordonatorul grupului pentru drepturile omului „Creștinii împotriva războiului”.
„Se rupe ceea ce pare a fi o poziție monolitică a Bisericii Ortodoxe Ruse”, a declarat ea pentru AP.
De la începutul războiului, echipa lui Vasilevici a numărat cel puțin 30 de preoți ortodocși care s-au confruntat cu presiuni din partea autorităților religioase sau de stat. Dar s-ar putea să fie chiar mai multe cazuri, spune ea, deoarece unii preoți se tem să vorbească despre represiuni, de teamă că vor aduce altele.
Biserica Ortodoxă Rusă explică faptul că represiunile împotriva preoților care au vorbit împotriva războiului sunt o pedeapsa pentru așa-zisul lor angajament în politică.
„Clericii care se transformă din preoți în agitatori politici și persoane care participa la lupta politică, ei, evident, încetează să își îndeplinească datoria pastorală și sunt supuși interdicțiilor canonice”, a declarat pentru AP Vakhtang Kipshidze, șeful adjunct al serviciului de presă al bisericii.
În același timp, preoții care susțin public războiul din Ucraina nu se confruntă cu nicio repercusiune și, mai mult, sunt susținuți de stat, a mai spus Vasilevici.
„Regimul rus este interesat să facă aceste voci să sune mai tare”, a adăugat ea.
Preoții care refuză să se alăture acestui cor sau să rămână tăcuți pot fi mutați, eliberați temporar din funcție sau dați afară – pierzându-și astfel salariul, locuința, beneficiile și, cel mai important, slujirea față de turmă lor.
„Nu am pus niciodată la îndoială alegerea pe care am făcut-o”, a spus Koval. „Eu, cu tot sufletul meu, cu toată ființă mea, m-am opus acestui război. Mi-a fost imposibil să sprijin cu rugăciunea mea invazia trupelor rusești în Ucraina”, a adăugat el.
După ce un tribunal al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis că ar trebui să fie dat afară, Koval a apelat la Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, care și-a anunțat dreptul de a primi petițîi din partea clerului altor biserici ortodoxe, în ciuda obiecțiilor Rusiei.
În iunie, patriarhia de la Constantinopol a decis că Koval a fost pedepsit pentru poziția să față de războiul din Ucraina și a hotărât să îi restabilească rangul sfânt. În aceeași zi, Bartolomeu i-a permis să slujească în bisericile sale.
Ioann Burdin a vrut și el să părăsească Biserica Ortodoxă Rusă după ce s-a pronunțat împotriva războiului într-o mică biserica de lângă Kostroma, iar tribunalul local l-a amendat pentru discreditarea armatei ruse. El i-a cerut patriarhului să aprobe transferul sau la Biserica Ortodoxă Bulgară, dar, în schimb, Kirill i-a interzis să mai slujească până când preotul își va prezența scuze publice.
„Poziția mea, pe care am declarat-o mai întâi pe site, apoi în biserica și mai târziu în timpul procesului, a fost o expresie a convingerilor mele religioase”, a declarat preotul pentru AP. „Din moment ce toți oamenii sunt frați, atunci orice război, orice conflict militar, într-un fel sau altul, devine fratricid”, a arătat acesta.
Neavând voie să slujească în biserica, Burdin și-a adus predicile la un canal Telegram, unde îi îndrumă pe creștinii ortodocși confuzi de sprijinul patriarhului pentru război.
În cele peste două decenii de când se află la putere, Putin a sporit masiv poziția Bisericii Ortodoxe Ruse, sporindu-i prestigiul, bogăția și puterea în societate după decenii de opresiune sau indiferență sub conducerea liderilor sovietici.
La rândul lor, liderii acesteia, precum Patriarhul Kirill, i-au susținut inițiativele. Biserica și-a anunțat susținerea pentru războiul din Ucraina și a fost ceva obișnuit să vedem preoțîi săi binecuvântând trupele și echipamentele care se îndreaptă spre lupta și invocând binecuvântările lui Dumnezeu în campanie.
Preotul Iakov Vorontsov, un preot din Kazahstan, a fost șocat și disperat când a auzit pentru prima dată vestea războiului. El speră că biserica să intervină pentru a media conflictul. Dar nici colegii și nici superiorii săi nu i-au susținut apelurile de a predică pacea.
„Mi-am dat seama că nimeni nu aude cuvintele despre pace. Ar fi trebuit să fie transmis oamenilor, turmei noastre, dar nu a fost așa. Și atunci mi-am dat seama că am un alt instrument: rețelele sociale”, spune preotul în vârstă de 37 de ani.
În timp ce postările sale anti-război de pe Facebook au primit sprijin online, reacția offline a fost ostilă. Superiorii săi l-au mutat de mai multe ori, i-au interzis să țînă predici și le-au spus enoriașilor să stea departe de el. În cele din urmă, preotul și-a pierdut speranța și a decis să înceteze temporar să mai slujească în Biserica Ortodoxă Rusă.
„Au vrut să plec și, în cele din urmă, au reușit. Dar nu am renunțat la rangul meu, am decis doar că, pentru moment, nu pot fi printre acești oameni în această situație”, spune preotul, stand în apartamentul sau fără haina neagră pe care a purtat-o în ultimii 13 ani.
Influență patriarhului depășește cu mult granițele țării sale, iar ordinele sale se aplică chiar și preoților care slujesc în străînătate. În februarie, Kirill l-a suspendat pentru trei luni pe pastorul Andrei Kordochkin, preot la o biserica ortodoxă din Madrid, pentru poziția să împotriva războiului.
Kipshidze a declarat că Kordochkin a fost pedepsit pentru „incitare la ura” în rândul enoriașilor săi. Dar preotul spune că este vorba de un avertisment pentru a-l descuraja de la alte critici.
„Nu cred că am greșit cu ceva din punct de vedere canonic”, a spus Kordochkin. „Dacă nu există nicio infracțiune canonică, atunci înseamnă că dreptul canonic este pur și simplu folosit că un mecanism de represiune politică”.
Încă din primele zile ale războiului, Kordochkin a condamnat public invazia rusă și s-a rugat în mod regulat pentru pace în Ucraina. El crede că preoții nu ar trebui să rămână tăcuți și trebuie să transmită oamenilor un mesaj creștin: „Avem datoria de a ne exprimă, indiferent care va fi costul acestui lucru.”