O bucată de gheață veche de 1,5 milioane de ani ar putea rescrie istoria climei Pământului. Ce speră să descopere cercetătorii britanici

19/07/2025 -10:03
Imagine

Un fragment de gheață vechi de 1,5 milioane de ani a ajuns recent în Marea Britanie, aducând cu el promisiunea unor răspunsuri la marile mistere ale climei Terrei. Considerat cel mai vechi cilindru de gheață extras vreodată, acesta ascunde în interiorul său secretele trecutului înghețat al planetei, iar oamenii de știință sunt convinși că analiza lui ar putea „revoluționa” înțelegerea schimbărilor climatice, potrivit BBC.

Miezurile au fost depozitate într-o peșteră de gheață din Antarctica. Captura video Youtube

Cilindrul de gheață, forat din adâncurile calotei glaciare antarctice, a ajuns în Marea Britanie după o expediție logistică impresionantă. Blocul de gheață a fost păstrat în condiții speciale într-o peșteră din Antarctica, înainte de a fi transportat pe mare și apoi într-o dubă frigorifică până la Cambridge. Acum, într-un laborator ultra-securizat, oamenii de știință se pregătesc să îl topească încet, pe parcursul a șase săptămâni, pentru a extrage mostrele prețioase de praf străvechi, cenușă vulcanică și chiar alge microscopice – diatomee – blocate în gheață de milioane de ani.

„Aceasta este o perioadă complet necunoscută din istoria Pământului nostru”, spune Dr. Liz Thomas, șefa departamentului de cercetare a miezurilor de gheață de la British Antarctic Survey. Miezul de gheață conține mii de ani de informații despre temperatură, nivelul mării, compoziția atmosferei și modele de vânt, care pot oferi indicii despre cum au evoluat și s-au schimbat ciclurile climatice ale planetei.

Extragerea nucleelor de gheață a fost un efort multinațional, cu un cost de milioane de dolari. În total, 2,8 km de gheață – echivalentul a peste opt turnuri Eiffel așezate unul peste altul – au fost forate, secțiuni din aceste mostre fiind trimise și în Germania și Elveția pentru analize suplimentare.

Cercetătorii speră să descopere dovezi despre o perioadă de acum mai bine de 800.000 de ani, când concentrațiile de dioxid de carbon ar fi putut fi la fel de mari sau chiar mai mari decât cele actuale. Acest lucru ar putea oferi indicii esențiale despre viitorul climei, în contextul în care planeta noastră se confruntă cu o creștere rapidă a gazelor cu efect de seră, cauzată de activitatea umană din ultimii 150 de ani.

Analiza va implica măsurători complexe cu ajutorul unui spectrometru de masă cu plasmă cuplată inductiv, care va permite identificarea a peste 20 de elemente și urme de metale, inclusiv săruri marine, elemente de pământuri rare și indicatori ai erupțiilor vulcanice din trecut. Toate aceste date vor ajuta la reconstruirea modelelor de vânt, temperatură și precipitații din urmă cu până la 1,5 milioane de ani.

Unul dintre marile mistere pe care oamenii de știință speră să-l dezlege este Tranziția Pleistocenului Mijlociu – o perioadă când ciclurile glaciare ale Pământului s-au schimbat brusc, de la 41.000 de ani la 100.000 de ani. Cauza acestei schimbări rămâne una dintre cele mai mari întrebări nerezolvate ale științei climatice.

Praful și alte particule prinse în gheață ar putea dezvălui cum s-au retras calotele glaciare, cum a evoluat nivelul mării și cum s-au produs marile transformări climatice ale Terrei. Aceste informații sunt vitale într-o epocă în care schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru omenire.

„Sistemul nostru climatic a trecut prin atât de multe schimbări încât trebuie neapărat să ne putem întoarce în timp pentru a înțelege aceste procese și punctele de cotitură ale schimbărilor climatice”, spune Dr. Thomas.

Cercetarea acestui nucleu de gheață ar putea oferi nu doar o fereastră spre trecut, ci și repere esențiale pentru viitorul planetei noastre.

VEZI ARTICOLE