În seara zilei de miercuri, 23 iulie, la Istanbul a avut loc a treia rundă de negocieri între delegațiile Rusiei și Ucrainei. Delegațiile s-au reunit la Palatul Çırağan în jurul orei 19:00, ora locală, într-un format ușor extins față de rundele precedente.
Componența delegației ruse, condusă de consilierul lui Vladimir Putin, Vladimir Medinski, nu s-a schimbat față de data trecută. Cea ucraineană s-a extins ușor, dar nesemnificativ: s-au alăturat doi reprezentanți ai Avocatului Poporului și ai Statului Major General al Ucrainei. Delegat-șef a fost Rustem Umerov – fost ministru al apărării, recent numit secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.
Principalele rezultate: Schimburi de prizonieri și civili
Cel mai important rezultat al întâlnirii a fost o nouă înțelegere privind schimburile de prizonieri – nu doar militari, ci și civili. S-a convenit eliberarea a cel puțin 1.200 de persoane de fiecare parte. Moscova a subliniat că aproximativ 30 de civili din regiunea Kursk rămân încă deținuți pe teritoriul Ucrainei.
Totodată, Rusia a propus instituirea unor armistiții scurte (24 sau 48 de ore) pe linia frontului, pentru recuperarea răniților și a celor decedați. Partea rusă a informat că, în urma acordurilor anterioare, Moscova a returnat Kievului peste 7.000 de trupuri ale militarilor ucraineni căzuți.
Propuneri pentru cooperare viitoare: Grupuri de lucru online
Un alt punct central l-a reprezentat propunerea Moscovei de a crea trei grupuri de lucru – pe teme politice, umanitare și militare – care să funcționeze online. Partea ucraineană a acceptat să analizeze această inițiativă.
Insistențe pentru un summit la nivel de lideri
Ucraina a insistat, prin vocea lui Rustem Umerov, ca o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei să aibă loc până la sfârșitul lunii august. S-a discutat inclusiv posibilitatea unui summit cu participarea liderilor Rusiei, Ucrainei, Turciei și SUA, pentru a trece la negocieri reale privind încheierea războiului. Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, a subliniat că o astfel de întâlnire ar trebui să aibă loc doar pentru semnarea unui acord deja negociat, nu pentru negocieri suplimentare.
Temele-cheie și pozițiile divergente
Discuțiile au vizat trei teme principale: întoarcerea prizonierilor, repatrierea copiilor duși în Rusia și pregătirea unei întâlniri la nivel de lideri. De partea rusă, s-a pus accent pe două memoranduri privind reglementarea conflictului, unul propus de fiecare tabără. Documentul rus presupune neutralitatea Ucrainei și renunțarea la cele 5 regiuni menționate anterior, interzicerea oricărei activități militare a unor terțe state pe teritoriul său, în timp ce Ucraina cere încetarea totală a focului ca precondiție pentru orice acord de pace.
Reacții și așteptări
Atât Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, cât și Volodimir Zelenski au recunoscut dificultatea negocierilor, subliniind că pozițiile celor două părți sunt „diametral opuse”. Medinski a declarat că, deși progresele sunt lente, toate acordurile umanitare din runda precedentă au fost respectate.
Analiză internațională
O analiză publicată de The New York Times subliniază că niciuna dintre părți nu dorește să renunțe la procesul de pace.
Concluziile celei de-a treia întâlniri de la Istanbul reprezintă, probabil, maximumul ce putea fi obținut. „De ce se mai întâlnesc?”, s-a întrebat pe 23 iulie The New York Times. Și tot publicația a răspuns: „în parte, totul se rezumă la președintele Trump”, care „de la inaugurarea din ianuarie a combinat amenințările cu stimulentele, încercând să determine ambele părți să discute una cu cealaltă”. În opinia The New York Times, „niciuna dintre părți nu este pregătită să renunțe public la procesul de pace” de teamă să nu atragă furia lui Trump: „Ucraina încearcă să păstreze sprijinul militar al SUA și sancțiunile economice împotriva Rusiei. Kremlinul vrea să minimizeze noi sancțiuni americane și să-l împiedice pe Trump să trimită arme și mai letale Ucrainei”.
VEZI ARTICOLE