Neutralitatea Republicii Moldova, consfințită în Constituție, „nu mai poate fi privită ca o garanție de securitate în contextul actual”, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Invitat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, el a spus că discuția despre neutralitate trebuie deschisă onest, dar orice decizie privind schimbarea acestui statut poate fi luată doar cu susținerea populației.
„Orice schimbări legate de neutralitate sau de altceva trebuie să aibă sprijinul cetățenilor, fără sprijinul cetățenilor nu poți face nimic, această discuție trebuie să aibă loc și nu a fost prima dată când am spus acest lucru”, a declarat Popșoi.
„Neutralitatea nu garantează securitatea”. Exemplul Ucrainei și al statelor neutre din al Doilea Război Mondial
Șeful diplomației de la Chișinău a subliniat că neutralitatea nu a protejat Ucraina de invazia Federației Ruse:
„Neutralitatea nu garantează securitatea, mai ales în circumstanțele noastre, când Ucraina a fost invadată de Rusia, fiind practic neutră”, a spus el.
Popșoi a invocat și exemple istorice din al Doilea Război Mondial, când mai multe state neutre nu au fost ferite de agresiuni militare, sugerând că statutul formal de neutralitate nu este, în sine, un scut.
De ce mulți cetățeni susțin neutralitatea: propagandă, moștenire sovietică, dar și alte motive
Ministrul a recunoscut că o parte importantă a populației susține puternic neutralitatea, în special din cauza propagandei ruse și a moștenirii sovietice, dar nu numai:
„E firesc ca unii cetățeni să aibă o explicație a sprijinului său pentru neutralitate, nu doar cel legat de propagandă și de trecutul sovietic. Deși, tind să vă dau dreptate, majoritatea probabil sunt impactați și sunt pe locuri victime ale propagandei”, a declarat Popșoi.
El a remarcat că, spre deosebire de alte țări europene, în Republica Moldova nu a avut loc încă o schimbare majoră de percepție în societate.
Finlanda și Suedia: de la neutralitate la NATO
Popșoi a dat exemplul Finlandei și Suediei, state cu o lungă istorie de neutralitate, care și-au schimbat radical opțiunea după invazia rusă în Ucraina:
„Un exemplu elocvent este cazul Finlandei și Suediei. State care au o istorie bogată din neutralitate, doar că odată cu invazia Federației Rusii împotriva Ucrainei, societățile finlandeze și suedeze au depășit această etapă când au prioritizat neutralitatea și au considerat că aderarea la Alianța Nord-Atlantică le garantează securitatea mult mai mult decât statutul din neutralitate”, a explicat ministrul.
Aderarea la NATO: fără sprijinul majorității, opiniile guvernanților „contează mai puțin”
În ceea ce privește o eventuală aderare a Republicii Moldova la NATO, Popșoi a insistat că opiniile personale ale guvernanților nu pot substitui voința populară:
„Cu mare regret, opinia mea personală sau chiar a colegilor de la guvernare contează mai puțin, atât timp cât nu există sprijin din partea majorității cetățenilor. Atunci trebuie să avem o dezbatere publică autentică, să cântărim care sunt avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni, să vedem experiența altor state, dar să reieșim în primul rând din interesul național a cetățenilor Republicii Moldova”, a punctat el.
Ce spune Constituția și de ce neutralitatea Moldovei nu e recunoscută internațional
Neutralitatea Republicii Moldova este prevăzută în articolul 11 din Constituția din 1994:
- „Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.”
- „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.”
Spre deosebire de Austria sau Elveția, neutralitatea Republicii Moldova nu este recunoscută pe plan internațional, deoarece trupe rusești staționează ilegal pe teritoriul țării (în regiunea transnistreană), în contradicție cu articolul constituțional.
Popșoi a amintit că modernizarea forțelor armate nu contravine neutralității – exemplul Austriei, care a alocat în 2024 circa 1% din PIB (4,86 miliarde euro) pentru apărare, în timp ce Moldova a alocat doar 0,65% din PIB (circa 100 de milioane de euro).
Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a determinat state cu o tradiție îndelungată de neutralitate, precum Suedia și Finlanda, să renunțe la acest statut și să se alăture NATO, mizând pe garanții de securitate colectivă mai puternice decât neutralitatea formală.