Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, convoacă Consiliul Național de Securitate în urma unui atac cibernetic de amploare, în care ar fi fost compromise datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni. Incidentul ridică semne de întrebare privind protecția informațiilor personale și securitatea sistemelor informatice din țară.
Potrivit informațiilor relatate de Europa Liberă, autoritățile urmează să examineze circumstanțele atacului, consecințele acestuia și măsurile necesare pentru prevenirea unor incidente similare.
Ședința Consiliului Național de Securitate, anunțată pentru zilele următoare
Maia Sandu a anunțat convocarea Consiliului Național de Securitate miercuri, 28 octombrie, după participarea la o reuniune internațională online dedicată securității sistemelor avansate de inteligență artificială.
La discuții au participat peste 30 de șefi de stat și de guvern, precum și miniștri responsabili de domeniu.
Președinta a subliniat necesitatea cooperării internaționale și a accesului la tehnologii și expertiză pentru apărarea împotriva atacurilor cibernetice care ar putea fi facilitate de inteligența artificială.
Data exactă a ședinței Consiliului Național de Securitate nu a fost anunțată.
Atacul a vizat aproximativ un milion de persoane
Potrivit Agenției de Guvernare Electronică (AGE), tentativele de extragere neautorizată a datelor au avut loc în perioada 19–23 octombrie.
Incidentul ar fi vizat informații asociate cu numerele de identificare personală (IDNP) ale aproximativ unui milion de persoane, iar datele a circa 750.000 de cetățeni ar fi fost extrase neautorizat.
Pentru limitarea consecințelor atacului, autoritățile au suspendat preventiv 82 de servicii publice digitale și au deconectat peste 30 de sisteme informaționale.
Printre informațiile care ar fi putut fi expuse se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, pensii, prestații sociale, permise de conducere, automobile și activități economice.
De asemenea, au fost menționate posibile informații privind conturi IBAN și obligații fiscale. AGE a precizat însă că informațiile financiare nu au fost afectate și că nu au fost identificate modificări neautorizate în registrele de stat.
Șefa Agenției de Guvernare Electronică se retrage din funcție
În urma incidentului, premierul Vasile Tofan a anunțat, miercuri, retragerea din funcție a directoarei Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț.
Șeful Guvernului a declarat că există indicii potrivit cărora atacul ar putea face parte dintr-o campanie mai amplă, în care ar fi implicați actori statali străini.
Premierul nu a indicat însă un stat responsabil, iar circumstanțele incidentului continuă să fie investigate.
Totodată, autoritățile moldovene au solicitat sprijinul partenerilor internaționali, inclusiv al specialiștilor din Estonia, pentru consolidarea securității sistemelor informatice.
Ce riscuri există pentru cetățeni
Premierul Vasile Tofan a dat asigurări că datele cardurilor bancare nu au fost compromise, acestea fiind păstrate în sistemele băncilor și ale operatorilor de plăți.
Principalul pericol pentru cetățeni îl reprezintă posibilitatea ca informațiile personale extrase să fie utilizate în tentative de fraudă.
Persoanele afectate ar putea primi mesaje SMS, e-mailuri sau apeluri telefonice prin care infractorii încearcă să obțină parole, coduri de autentificare ori alte date confidențiale.
Autoritățile recomandă cetățenilor să nu acceseze linkuri suspecte, să nu comunice parole sau coduri de verificare și să verifice autenticitatea solicitărilor primite în numele instituțiilor publice.
Datele alegătorilor nu au fost afectate, susține CEC
Comisia Electorală Centrală a anunțat că sistemele informaționale electorale și datele alegătorilor nu au fost afectate de atac.
Potrivit instituției, Registrul de Stat al Alegătorilor funcționează normal, iar integritatea și confidențialitatea informațiilor sunt asigurate.
Investigațiile privind atacul cibernetic continuă, iar autoritățile urmează să stabilească amploarea exactă a incidentului, vulnerabilitățile exploatate și măsurile necesare pentru protejarea datelor personale ale cetățenilor.