Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a declarat că a semnat documentul privind aderarea țării la „Consiliul lumii/Consiliul pentru Pace” („Board of Peace”), inițiativă lansată de președintele SUA, Donald Trump. Potrivit lui Lukașenko, Belarus devine astfel primul stat care confirmă public că este gata să fie fondator al noii structuri. Declarațiile au fost făcute marți, fiind citate de agenția belarusă de stat BELTA.
„Tocmai am semnat documentul. Am semnat adresarea corespunzătoare, așa cum au cerut, către Statele Unite, că suntem gata să acceptăm propunerea lor — să devenim fondatori ai acestui Consiliu”, a spus Lukașenko.
„Mă interesează Ucraina”: Minsk vrea să influențeze inițiativele de pace
Liderul de la Minsk a afirmat că principalul interes al Belarusului ar fi participarea consiliului la discutarea și promovarea inițiativelor de pace privind Ucraina. El a sugerat că o astfel de platformă ar putea ajuta la apropierea păcii și chiar la influențarea conducerii ucrainene, scrie The Kyiv Independent.
Disputa despre „taxa de 1 miliard”: Lukașenko spune că primii 3 ani ar fi gratis
Lukașenko a respins informațiile potrivit cărora ar exista un „avans” obligatoriu de 1 miliard de dolari pentru participare. El a invocat prevederi din statut, afirmând că primii trei ani ar fi gratuit pentru fondatori, iar ulterior calitatea de membru ar putea fi prelungită fie prin plata sumei, fie — dacă activitatea este „eficientă în beneficiul păcii” — fără această plată. „Mă orientez spre a doua variantă”, a spus el.
Ce este „Board of Peace” și de ce e controversat
Inițiativa îi aparține lui Donald Trump și, potrivit relatărilor din presă, a fost prezentată inițial ca un mecanism pentru administrarea situației din Gaza după război, însă proiectul de cartă ar prevedea un mandat mult mai larg, legat de stabilitate, reconstrucție și gestionarea crizelor în regiuni afectate de conflicte.
Conform Bloomberg și altor publicații, proiectul ar acorda președintelui consiliului (Trump) puteri extinse, inclusiv asupra agendei și a calității de membru, ceea ce a alimentat critici că inițiativa ar putea funcționa ca o alternativă la ONU și ca instrument de influență geopolitică.
Cine a mai fost invitat
Potrivit informațiilor prezentate, invitații ar fi fost transmise către lideri din mai multe state, inclusiv Turcia, Egipt, Argentina, Kazahstan, Canada și mai multe țări europene. Kremlinul a confirmat, prin Dmitri Peskov, că invitația ar fi fost trimisă și lui Vladimir Putin.