Legea privind crearea camerelor agricole, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, a generat reacții puternice din partea Consiliului Asociațiilor cu Profil Agroalimentar. Acesta solicită anularea actului normativ și inițierea unui dialog public-privat autentic pentru elaborarea unui mecanism eficient de reprezentare a fermierilor. Criticii susțin că legea a fost adoptată fără consultări reale, cu prevederi considerate ambigue și punitive, care riscă să fragmenteze actualele asociații agricole, scrie Moldova1.
Sergiu Veșca, președintele Consiliului Asociațiilor de Profil Agroalimentar, a declarat că obiectivele propuse de lege sunt deja implementate de diverse instituții și organizații din sector, iar camerele agricole nu vor aduce rezultate rapide sau reprezentativitate reală pentru fermieri. El cere declararea legii ca fiind neconstituțională și inițierea unui proces real de cooperare public-privată.
Pe de altă parte, ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, susține că structura camerelor agricole este esențială pentru modernizarea sectorului și accesarea fondurilor europene, iar inițiativa va permite o reprezentare mai eficientă a fermierilor la nivel local și național. Ministerul Agriculturii a anunțat că va reveni ulterior cu un răspuns la solicitările și criticile fermierilor.
Potrivit legii, vor fi create nouă camere agricole regionale și una națională, cu autonomie în activitate, finanțare din cotizații, servicii, subvenții și donații. Statul, prin MAIA, va sprijini constituirea lor, dar rezultatele practice și gradul de acceptare rămân subiect de dezbatere intensă în sectorul agroalimentar.Legea privind crearea camerelor agricole, ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, a generat critici dure din partea Consiliului asociațiilor cu profil agroalimentar, care solicită anularea actului și lansarea unui proces real de cooperare public-privată pentru reprezentarea eficientă a fermierilor. Președintele Consiliului, Sergiu Veșca, acuză lipsa consultărilor reale și faptul că multe propuneri ale sectorului au fost ignorate, considerând prevederile legii ambigue și punitive, cu riscul de a destructura actualele asociații agricole.
De cealaltă parte, ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, susține că noua structură este esențială pentru modernizarea sectorului și accesarea fondurilor europene, invitând asociațiile să devină parteneri ai camerelor agricole. Potrivit legii, la prima etapă vor fi create cinci camere agricole din cele zece prevăzute, cu scopul de a asigura reprezentarea fermierilor și facilitarea dialogului cu autoritățile.
Legea prevede constituirea a nouă camere agricole regionale și una națională, cu autonomie și finanțare din cotizații, servicii, subvenții și donații. Statul, prin MAIA, va sprijini constituirea lor, dar activitatea lor va fi independentă. Ministerul Agriculturii a anunțat că va răspunde ulterior solicitărilor și criticilor fermierilor, iar asociațiile așteaptă reacția fracțiunilor parlamentare.