Zeci de mii de basarabeni se confruntă cu efectele unei modificări legislative majore: Legea cetățeniei române nr. 14/2025, intrată în vigoare la 15 martie, a prelungit drastic, inclusiv retroactiv, termenele de soluționare a cererilor de cetățenie. Dacă anterior Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) era obligată să soluționeze o cerere în 5 luni, noua lege a extins termenul la 2 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 6 luni. În realitate, dosarele ajung să fie rezolvate chiar și după 5-6 ani, iar restanțele ANC includ cereri depuse încă din 2018-2019, scrie adevărul.
Retroactivitate și impact direct asupra basarabenilor
Cel mai contestat aspect este aplicarea retroactivă a legii, inclusiv pentru dosarele depuse anterior. Astfel, zeci de mii de persoane care așteptau deja de 2-3 ani sunt nevoite să mai aștepte încă cel puțin doi ani, fără compensații. Mulți dintre aceștia sunt etnici români din Moldova și nordul Bucovinei, principalii beneficiari ai procedurii de redobândire a cetățeniei române în baza art. 10 și 11 din lege.
Sesizare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Pe acest fundal, Tribunalul București a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), întrebând dacă această prelungire retroactivă nu încalcă drepturi fundamentale europene, cum ar fi dreptul la cetățenie UE, la bună administrare și la un recurs eficient. Instanța a cerut clarificări privind proporționalitatea și legitimitatea măsurii, având în vedere că reclamanții au acționat sub imperiul unei legislații care prevedea un termen mult mai scurt.
Excepții de neconstituționalitate și contestare internă
Legea a fost contestată și pe plan intern: Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională a României, iar pe portalul CCR sunt înregistrate numeroase excepții de neconstituționalitate, vizând atât termenele excesive, cât și noile condiții impuse solicitanților.
Noi bariere birocratice și proba de limbă
Legea 14/2025 a reintrodus obligativitatea cunoașterii limbii române la nivel minim B1 pentru solicitanții de cetățenie, cerință eliminată în 2009 tocmai pentru a facilita redobândirea cetățeniei de către basarabeni. Acum, aplicanții trebuie să prezinte fie un certificat de competență lingvistică, fie o dovadă că au urmat cel puțin 3 ani de studii în limba română. Criticii subliniază că această cerință e redundantă, întrucât toți candidații susțin deja un interviu în fața comisiei ANC, unde li se testează cunoștințele de limbă, istorie și Constituție. În plus, pentru alte categorii de străini nu se cere certificat, ci doar evaluare orală, ceea ce ridică suspiciuni de discriminare indirectă.
Dosare blocate, acte noi și lipsă de informare
Pe lângă termenele extinse și proba de limbă, regulile ANC impun ca toate actele de stare civilă să fie recent emise (nu mai vechi de 2 ani), ceea ce obligă solicitanții să obțină duplicate, apostile și traduceri suplimentare, chiar dacă depuseseră deja dosarele cu acte originale. Ordinul ANC nr. 85/2025, care detaliază lista actelor necesare, a fost publicat fără o campanie suficientă de informare, ceea ce a generat confuzie și frustrări.
Reacții publice și mobilizare civică
Introducerea acestor bariere a dus la proteste la București și Chișinău, petiții cu mii de semnături și apeluri către Președintele României pentru modificarea urgentă a legii. Numeroși basarabeni se simt descurajați și abandonați: „Ne-au pus să așteptăm la nesfârșit, poate-poate renunțăm singuri”, spun unii solicitanți. Alții vorbesc despre discriminare, comparând situația lor cu cea a românilor din țară, care obțin pașaportul în câteva zile.
Dimensiunea politică și miza electorală
Subiectul a căpătat și o dimensiune politică, mai ales în context pre-electoral: partide naționaliste acuză guvernul de la București că îi neglijează pe românii din afara granițelor, în timp ce autoritățile promit „soluții digitale” și „eficientizare”, fără rezultate concrete. Peste 90% dintre cei afectați de noile reguli sunt etnici români din Moldova și Ucraina, iar numărul dosarelor nesoluționate depășește 100.000.
Verdictul CJUE, așteptat cu interes
Cauza se află în fază incipientă la CJUE, dar decizia instanței europene ar putea obliga România să ajusteze legislația sau să ofere remedii celor afectați. Până atunci, legea rămâne în vigoare și procesul de redobândire a cetățeniei rămâne un maraton birocratic pentru basarabeni, cu impact direct asupra drepturilor și așteptărilor legitime ale acestora.
Legea cetățeniei române nr. 14/2025 a transformat o procedură considerată cândva accesibilă într-un proces birocratic anevoios, cu termene prelungite, noi condiții și obstacole pentru solicitanții din Republica Moldova. Decizia CJUE ar putea schimba radical situația, dar până atunci, mii de basarabeni rămân blocați între speranță, birocrație și incertitudine.