Kremlinul și Serviciul Federal de Securitate (FSB) au operat schimbări majore la vârful structurilor implicate în dosarul Republicii Moldova. Generalul Dmitri Miliutin, adjunct al șefului Serviciului V, a fost demis și înlocuit cu generalul Albert Stepîghin, fost șef al Serviciului II. Mișcarea vine după înlăturarea, vara trecută, a lui Serghei Beseda din fruntea Serviciului V și numirea lui Alexei Komkov. Investigații The Insider și declarații ale jurnaliștilor Centrului „Dossier” indică o repoziționare de abordare în influențarea R. Moldova.
Potrivit The Insider, între Alexei Komkov (noul șef al Serviciului V) și Dmitri Miliutin au existat divergențe de viziune: Miliutin ar fi susținut metode coercitive pentru „impunerea ordinii” în R. Moldova, în timp ce Komkov ar prefera tactici mai puțin radicale. Generalul Albert Stepîghin, considerat apropiat de familia lui Komkov, preia astfel poziția-cheie de adjunct la Serviciul V, responsabil tradițional de operațiuni externe și „curatoriat” pe spații țintă.
Context operațional și eșecuri politice
Dmitri Miliutin este cunoscut în R. Moldova încă din 2020, când – în ajunul prezidențialelor – Moscova ar fi trimis consultanți politici și ofițeri pentru a sprijini candidatura prorusă a lui Igor Dodon. Scrutinul a fost câștigat de Maia Sandu. Scenariul s-a repetat la parlamentarele din 2024, când Kremlinul l-ar fi susținut pe Alexandr Stoianoglo, dar rezultatul a favorizat, din nou, tabăra proeuropeană. Experți citați de The Insider pun aceste eșecuri pe seama „ineficienței” lui Miliutin, argument ce ar fi cântărit în demiterea sa.
FSB vs. Administrația Prezidențială: dublă linie de comandă
Jurnalistul de investigație Ilia Rojdestvenski (Centrul „Dossier”) a explicat la emisiunea Scaner, Moldova 1 că R. Moldova rămâne în focusul a două centre de putere rusești: FSB și Administrația Prezidențială. Despre Alexei Komkov există puține informații publice; „Dossier” afirmă că acesta ar fi fost implicat în pregătirea schimbului unor deținuți politici ruși, precum Ilia Iașin și Vladimir Kara-Murza, inclusiv în contacte cu servicii occidentale.
Ascensiunea lui Serghei Kirienko
Pe dimensiunea politică, Rojdestvenski indică întărirea poziției lui Serghei Kirienko, adjunctul șefului Administrației Prezidențiale, responsabil de politica internă. Acesta ar fi preluat gradual atribuții anterior gestionate de anturajul lui Dmitri Kozak, a cărui influență a scăzut vizibil. În ierarhiile informale ale puterii, Kirienko ar fi intrat în top 10, chiar top 5, al celor mai influenți oameni din Rusia.
Reconfigurări instituționale la Kremlin
La sfârșitul lui august, Vladimir Putin a desființat Direcția prezidențială pentru relații interregionale și culturale cu străinătatea și Direcția pentru cooperare transfrontalieră – entități unde activau inclusiv ofițeri FSB – și a creat o nouă Direcție pentru parteneriat strategic și cooperare. Rojdestvenski consideră că aceasta semnalează o ajustare de strategie: de la scenarii maximaliste (inclusiv „cucerire”) către un model de influență politică și operațiuni soft, similar tacticilor aplicate în statele baltice, Kazahstan și Caucaz.
„Sincronizarea” FSB – Administrație
„Putem presupune că FSB, cel puțin pe această direcție, a renunțat la ideea unui control prin forță asupra R. Moldova. Planurile sunt abandonate sau puse la sertar. Accentul se mută pe tactici de influență coordonate cu Administrația Prezidențială. E posibilă chiar intensificarea eforturilor de influențare internă”, a spus Rojdestvenski.
Reacții și risc electoral
Autoritățile de la Chișinău au acuzat în repetate rânduri Federația Rusă că finanțează partide și rețele de corupere a alegătorilor pentru a răsturna vectorul proeuropean după parlamentarele din 28 septembrie. Experții semnalează intensificarea campaniilor de dezinformare și a mesajelor de propagandă înainte de scrutin, inclusiv prin concurenți considerați loiali Moscovei, care își cosmetizează discursul cu teme proeuropene.
După ședința Consiliului Suprem de Securitate din 30 iulie, președinta Maia Sandu a enumerat zece instrumente prin care Kremlinul ar urmări destabilizarea țării și deturnarea rezultatului alegerilor – de la finanțare opacă și mobilizare online coordonată, până la operațiuni de influență, trolling plătit și exploatarea rețelelor sociale.
Ce urmează
- Pe linia FSB: consolidarea echipei Komkov–Stepîghin și trecerea de la „hard” la „smart influence”, cu accent pe rețele politice locale, financiare și mediatico-online.
- Pe linia Administrației Prezidențiale: centralizarea coordonării la Kirienko și noua Direcție pentru parteneriat strategic, cu obiective calibrate pe „costuri mici – impact reputațional/politic mare”.
- Pentru Chișinău: presiune informativă sporită, posibile operațiuni de compromitere (kompromat), mesaje de demobilizare a electoratului pro-UE și încercări de coagulare a unei coaliții parlamentare favorabile Moscovei.