Duminică are loc primul tur al alegerilor prezidențiale franceze. 11 candidați încearcă să ajungă la Palatul Elysee, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron caută să fie reales pentru încă un mandat de cinci ani. O campanie marcată de șurată în timpul celor șase luni cât Franța deține președinția Consiliului UE s-a încheiat vineri cu acţiuni electorale pe teren și reuniuni de grup, în speranţa de a-i convinge pe indecişi şi pe potenţialii absenteişti.
Media din ultimele 15 sondaje de opinie arată că Macron ar obține aproximativ 26% din intențiile de vot ale francezilor, în timp ce principală sa contracandidată, Marine Le Pen, ar câștiga circa 22% din sufragii. Pe locul trei s-a clasa candidatul stângii populiste, Jean-Luc Melenchon, cu un total de aproximativ 16%. Toți ceilalți nouă candidați ar înregistra scoruri sub 10%. Francezii sunt obsedați de alegerile prezidențiale. Sunt singurele alegeri pe care le trăiesc în mod pasional, a declarat pentru Digi24.ro scriitorul român Matei Vișniec, stabilit în Franța.
Rîzboiul din Ucraina a dominat știrile în Franța și a umbrit în mare parte campania electorală. Președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, a fost acuzat că și-a folosit statutul de lider în timp de război și de coordonator al răspunsului Europei la agresiunea rusă pentru a evita să se confrunte cu oponenții săi.
Deși unii analiști subliniau că această cursă electorală va fi câștigată de Emmanuel Macron fără emoție, competiția s-a redeschis recent după avansul principalului său oponent, Marine Le Pen, lidera de extremă dreaptă cu o platformă anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia, care ar provoca un cutremur la nivel global dacă ar câștiga, aproape la fel de mare ca victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 2016, scrie The New York Times.
Nu se aşteaptă ca preşedinţia să fie decisă în acest weekend. Dacă, aşa cum este aproape sigur, niciunul dintre cei 12 candidaţi nu va obţine o majoritate absolută, atunci cei doi candidaţi care obţin cele mai multe voturi se vor confrunta în al doilea tur de scrutin, pe 24 aprilie.
Ce înseamnă alegerile franceze pentru alte țări?
Emmanuel Macron a părut uneori pregătit să redefinească relația Franței cu Statele Unite și cu alte țări occidentale. Dar, având în vede câmpul aglomerat de candidați la președinție, el rămâne unul dintre cei mai mari apărători ai UE și ai relații transatlantice puternice.
Cei trei candidați cotați sub Macron, respectiv Marine Le Pen, Mélenchon și Zemmour, și-au exprimat cu toții un scepticism profund față de politica externă a SUA, NATO și UE. O victorie pentru unul dintre ei ar putea nu numai să redefinească rolul Franței în cadrul alianțelor occidentale, dar probabil că ar schimba echilibrul politic în UE și NATO.
De altfel, toți cei trei contracandidați principali ai președintelui francez au declarat în trecut că Vladimir Putin reprezintă genul de om politic puternic, care știe să reînvie coarda patriotismului în țara sa, după cum amintește pentru Digi24.ro scriitorul și jurnalistul Matei Vișniec.