Rusia a avut în ambasada de la Bruxelles trei ofițeri care analizau modul în care Republica Moldova se apropie de NATO și Uniunea Europeană, susține fostul șef adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Valentin Dediu. Potrivit lui, astfel de „surse” sunt infiltrate sau căutate de Kremlin în mai multe instituții guvernamentale din țara noastră.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLIVE TV, unde Dediu a menționat că Rusia investește masiv în vulnerabilizarea Republicii Moldova.
„Am avut date în perioada când activam că în Bruxelles erau trei ofițeri de informații în ambasadă care se ocupau de problematica Republicii Moldova. Tocmai trei persoane studiau cum noi ne apropiem de Uniunea Europeană, de NATO. De toate activitățile noastre. Trei persoane care activau în cadrul ambasadei Federației Ruse în Bruxelles, în Belgia, erau responsabile nemijlocit de ceea ce se întâmplă cu viitorul Republicii Moldovei. Trei persoane. Deci investesc foarte mult în acest lucru. Foarte mult investesc”, a declarat Dediu.
Într-un răspuns oferit anterior pentru Realitatea, NATO a subliniat că sprijină neutralitatea Republicii Moldova, iar orice parteneriate ale Alianței sunt stabilite în baza deciziilor suverane ale statelor care cooperează cu blocul militar.
În pofida acestui fapt, Rusia – unicul stat care încalcă suveranitatea Moldovei prin menținerea de trupe și armament în regiunea transnistreană, ocupată și controlată de Kremlin din 1992 – transmite constant că apropierea țării noastre de NATO și sprijinul oferit de Occident ar însemna pregătire de război.
Serviciile speciale ruse au lansat, de-a lungul timpului, rapoarte și narative manipulatorii în care afirmau, între altele, că UE ar intenționa să atace Moldova și că NATO ar vrea să concentreze detașamente militare în regiunea Odesa.
În iulie 2025, ministerele de Externe ale Rusiei și Belarusului au publicat un raport comun în care Republica Moldova apare pe aproape 100 de pagini, cu zeci de afirmații manipulatorii: de la ideea că Occidentul ar încerca să atragă țara în „coaliția rusofobilor”, până la acuzații că autoritățile ar transforma statul într-unul polițienesc. Documentul invoca pretinse discriminări ale minorităților etnice și critica modul în care sunt marcate evenimentele dedicate zilei de 9 mai, folosindu-se de falsuri promovate de canale pro-Kremlin de pe Telegram.
Comentând acuzațiile Moscovei și relația Moldovei cu NATO, președinta Maia Sandu a declarat la RLIVE TV că administrația de la Kremlin încearcă să insufle moldovenilor ideea că apropierea de NATO le-ar răpi șansa la un viitor mai bun și i-a îndemnat pe cetățeni să se documenteze despre situația drepturilor omului și condițiile de viață din Rusia.
„Noi colaborăm cu NATO în cadrul programelor pe care le avem. În această vară, când noi am descoperit că avem o vulnerabilitate enormă pe securitatea cibernetică, NATO au fost cei care au mobilizat resurse și au cumpărat echipamente pentru Republica Moldova, pentru ca noi să putem să asigurăm integritatea alegerilor, ca să nu se bage rușii în sistemul nostru și să ne schimbe cifrele și datele. Și sigur o să continuăm, dacă NATO sau țările membre o să vrea să ne ajute în continuare cu echipamente care sunt foarte scumpe. Noi trebuie să investim în securitatea cibernetică. Dacă investim în digitalizare, în același timp trebuie să investim în securitatea cibernetică, pentru că altfel creăm doar niște vulnerabilități”, a spus Maia Sandu.
La rândul său, speakerul Igor Grosu a explicat, tot la RLIVE TV, că NATO ajută Republica Moldova să distrugă pesticidele și substanțele chimice periculoase moștenite de la URSS, oferă sprijin în domeniul protecției civile, medicinei de apărare și securității cibernetice, iar militarii moldoveni se instruiesc alături de colegii lor din cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Moldova și NATO cooperează din 1994, în baza unor parteneriate care respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova. Accentul este pus pe modernizarea instituțiilor, consolidarea rezilienței și transformarea țării într-un actor responsabil în regiune, care să contribuie la stabilitate și să fie mai puțin vulnerabil la diverse tipuri de amenințări.