”Femeia nebătută este ca și casa nemăturată” - este cea mai urâtă zicală pe care o putem auzi uneori în rândul bărbaților. Deși legislația R. Moldova este destul de dură în raport cu agresorii, fenomenul violenței asupra femeilor este în floare în țara noastră și asta pentru că prea puțini dintre aceștia ajung să fie pedepsiți așa cum prevede buchia legii. Din cele peste 1.200 de cazuri de violență asupra femeilor raportate anul trecut, 1.143 au ajuns pe masa judecătorilor. Iar din acestea, ATENȚIE! - doar 628 de făptași au fost atrași la răspundere. Mai exact - doar jumătate dintre ei. Ce se întâmplă? Ne-am propus să aflăm într-o amplă investigație jurnalistică.
Dacă am face un calcul în baza cifrelor prezentate de autorități, la fiecare câteva ore, o femeie din țara noastră este bătută, iar în fiecare lună, 2 din ele mor ucise în bătăi. Sunt cifre sumbre, dar care nici pe departe nu redau realitatea având în vedere că multe dintre femeile supuse violenței domestice rabdă și tac ani în șir fără să denunțe agresorii. Statisticile oficiale arată că, lunar sunt raportate circa 130 de cazuri de agresiune în familie. Anul trecut, la 112 au fost înregistrate aproximativ 16 mii (15.976) de adresări privind diverse conflicte în mediul familial. Pe masa anchetatorilor, au ajuns doar 10% din ele, mai exact - 1.557 de plângeri, dintre care 1.200 de la femei.
Urmează cifre și mai sumbre: Numai în primele șase luni ale acestui an, în Moldova au fost înregistrate 12 de cazuri de femicid și 22 de tentative de omor asupra femeilor. Anul trecut, potrivit Poliției, au fost comise 34 astfel de crime și 27 de tentative de omor asupra femeilor. Din fericire, în 19 situații victimele au supraviețuit. Situația este alarmantă, întrucât autoritățile spun că numărul cazurilor tragice din ultimii ani este în creștere.
Un caz care a zguduit, acum un an, întreaga țară, a fost înregistrat într-o localitate din Criuleni, unde o femeie a fost lovită crunt cu toporul de către soțul ei, după ce și-a ucis soacra chiar sub privirile fiicei. În altele, mai recente: o tânără din Căușeni a fost stropită cu benzină de cel care îi jurase iubire, iar un bărbat din Nordul țării și-a împușcat soția cu arma de vânătoare, după care s-a sinucis.
Ion Gogu, asistent social Căușeni: ”Un caz de anul trecut: s-a adresat o victimă a violenței în familie. A venit cu concubinul său agresor, iar noi nu cunoșteam că ea este agresată atât fizic cât și psihologic. El vorbea mai mult decât victima. Am apelat asistent social din localitatea unde locuia victima și astfel s-a constatat că anterior a fost agresată psihologic, sexual și fizic. Dar la structura teritorială asistență socială nu a declarat. A solicitat de a întocmi o cerere privind obținerea ordonanței de protecție, care totuși în aceeași zi a și obținut o, deoarece mai avea și patru copii în comun. Ducându-se la domiciliu, agresorul a încercat din nou s o agreseze, dar ea s a retras la mama ei și i s a mai pornit un dosar pe violare de domiciliu. În cadrul monitorizării cazului, s-a mai stabilit că pe obrazul ei a fost stins o țigară.”
Lilia Scrinic, Inspectoratul de Poliție Căușeni: ”Prima acțiune a mea ar fi că separă agresorul de victimă, după care permit ca angajatul de serviciul medical să-i acorde asistență medicală, indiferent de forma care a fost abuzată în sfera relațiilor familiare, după care deja noi ne facem acțiunile noastre procedurale, practic 90% din cazul de violență în familie persistă și copii și deseori specialiști anume primarul care este autoritatea tutelară locală este parte componentă la examinarea unui caz de violență în familie. De asta noi ajungând la fața locului întreprindem acele acțiuni de audierea victimei, după care de le aducem la cunoștință victimilor despre legea care prevede acele măsuri de protecție, cum ar fi ordinul de restricție de urgență și ordonanța de protecție.”
Istorii reale a două victime care au trecut prin momente de coșmar:
VICTIMĂ: ”Din cauza lui am rămas fără un ochi. Vederea mi-a fost știrbită pe viață. De frică nu am acționat în judecată, pentru că el spunea că dacă ies de acolo te găsesc și te bag în pământ și am zis du-te cu Dumnezeul tău și lasă-mă în pace, l-am lăsat cu amendă și atât. ar oricum îmi este frică de el pentru că atunci când este băut este agresiv.
Am fost împușcată în față. A tras în mine cu arma de vânătoare deținută ilegal. A zis că tot eu sunt de vină pentru că a vrut să mă sperie, iar eu în acel moment m-am întors cu fața spre el. Într-o zi a adus niște scândură și mi-a zis că e pentru sicriul meu. Am chemat poliția de câteva ori și de frică peste cea timp îmi schimbam mărturia și îmi retrăgeam cererea. Am ajuns până în momentul când a început să-mi bată copii și atunci am spus STOP. Dacă nu era un psiholog probabil că azi nu mai eram nici eu. Acum cazul este în judecată, i s-au deschis două procese penale unul pe violență împotriva mea și altul împotriva copiilor. Voi merge până la capăt pentru că nu mai vreau să trăiesc coșmarul prin care am trecut.”
VICTIMĂ: M-am căsătorit la 18 ani. Credeam că o să fie ceva bine, frumos, însă peste doi ani a început tot, adică certuri, bătaie de la nimic, adică servea băuturi alcoolice. Mai avea alte fete, nu i plăcea mâncarea sau nu voiam să servesc cu el, îi refuzam, se înfria și începea să mă bată. sau chiar dacă venea cu prietenii lui, erau și prieteni, să nu stau cu ei la masă, adică să stau singură într-o cameră. Păi, am fost lovită și cu palma și pumnul și cu picioarele chiar și cu un băț am fost bătută în spate, picioare toată eram vânătă.
- Dar ați chemați poliția?
- Păi, am chemat de vreo câteva ori, adică l a mai amendat, i a zis să nu se apropie, a făcut ordin (Ordin de protecție), să nu se apropie de casă 10 zile. Păi când el a venit noaptea și m- a bătut, mă, atunci a pus un an de zile, adică ordin de restricție. Pe urmă a trecut iarăși a început toate acestea. Chiar și o frică este pentru că el zice dacă stau închizi de acolo, te găsesc din pământ. Adică zic „Du te cu Dumnezeul tău. Așa am zis:„Lasă mă în pace. De fiecare dată îmi spunea că uite eu mă schimb. Uite haide să trăim pentru copii. Haide să uite eu o să mă schimb.
Eu mai mult nu te mai bat prima dată. A doua oară, a treia oară. Chiar am plecat și de acasă. A fost la mine. Eu am fost la acasă la mine și acolo a venit și m-a luat și tot așa îmi spunea ca zis că eu gata, mă schimb mai mult nu te mai bat. Și de fiecare dată de câte ori mă întorceam înapoi, de atâtea ori el devenea mai agresiv. L-am crezut, m -am întors înapoi, după care a început încă mai violent să fie. Mama lui decedase. Asta a fost cel mai mare stres al lui, că mama lui a murit.
După asta încă mai mare bătăi s- au început. Ultima bătaie a fost când eu am spus că gata, nu mai nu mai pot răbda. Am ajuns chiar să fiu și la spital cu rămăsese și cicatrice de la el aici în frunte.
- Dar cum începeau aceste acțiuni?
- Din cauză el consuma foarte mult alcool. El pur și simplu nu putea să controleze tot alcoolul. Alcoolul îl conducea pe dânsul. Ultima, cum v- am spus, ultima bătaie care a fost, el m- a lovit cu genunchiul. M- a lovit în partea feței la frunte. Eu am ieșit pe fereastră. Copiii se speriasera în casă. Eu am ieșit pe fereastră. Telefonul era la mine, am fugit. Am chemat salvarea, am chemat poliția. Salvarea a chemat o poliția. Am spus la salvare ce s-a întâmplat și cum că el era în stare de ebrietate. Am chemat salvarea, m-a dus la Ungheni, ne-a acordat primul ajutor, m-a cusut, după care a venit poliția și s-a început toată ancheta.
I s a deschis dosar penal, după care el mi-a spus să te duci să-ți schimbi mărturia, că dacă nu-ți schimbi mărturia, o zis că eu te îngrop în fundul grădinii și nu te găsește nimeni. Și eu de frică pentru că eu știam că el are armă, avea armă ilegală, armă de vânătoare ilegală o avea în casă. Și eu de frica asta, toată frica asta care a intrat în mine, eu am m-am dus și mi-am schimbat mărturia. M-am dus la poliție și am spus că eu m-am lovit singurică. Pur și simplu să ne lase. Nu vreau nimic altceva.
- Vreți să și să-l decădezi din drepturile părintești?
- Da. Pentru că copiii mei nu au nevoie de așa tată. Eu sunt puternică ca să merg înainte și așa un tată copiii mei cred că nu au nevoie. Nu vreau așa un tată pentru ei.
- Dar cu ce vă bătea?
- Și cu pumnii și cu picioarele și cu cine nimerea. Au fost perioade când apucat chiar ling lingurile astea de lemn mari. Mă bătea cu pumni în cap.
- Erați tânără, câți ani aveați?
- Da, 19 ani aveam. A fost o perioadă când fusesem la spital cu fata și am venit noaptea acasă. Am venit dimineața pentru că m-a luat salvarea. Seara nu aveam cu ce veni și am venit cu trenul dimineața la 4:00. Am acasă tot așa o bătaie mâncat, mă, mă călca în picioare.”
Deși pare ușor a le sfătui ”ia-ți copiii și pleacă”, doar femeile care trăiesc acest calvar știu prin ce trec în asemenea momente și cât de dificil le este să facă acest pas având în vedere consecințele pe care și le asumă.
Rodica Tcaci, psiholog: ”O femeie care trăiește într-o familie unde predomina violența, de cele mai multe ori trăiește frica. Atunci vorbim despre o violență răspândită deja și asupra copiilor și în aceste cazuri copiii cresc într-un mediu foarte foarte toxic, foarte bolnăvicios și de multe ori acești copii se transformă în aceeași violatori când ajung maturi. Femeia, până nu înțelege, ea singură, că este într-o situație foarte gravă, că trăiește un calvar. Numai înțelegând acest fapt, ea poate lua decizii și de multe ori deciziile pentru femeie, pentru a pleca, pentru a lua niște a lua o altă cale și a accepta o altă viață este faptul atunci când sunt agresați copiii. Societatea noastră vede agresiunea în familie sau violența aceasta în familie o vede ca o normalitate. Astfel, este și un proverb vechi, că nu degeaba au spus oamenii din vechime: ”Femeia nebătută e ca și casa nemăturată.”
Pe drumuri, fără bani și total bulversate - de această situație le este cel mai tare frică femeilor victime ale violenței. CE POT FACE?
Nicoleta GORBAN, avocat: ”Din experiența mea, din 10 femei care inițiază un proces de divorț în contextul violenței în familie, doar șase femei efectiv ajung în instanța de judecată. celelalte se opresc fie din frică, fie din rușine și desigur că stigmatizarea socială, mai ales în mediul rural, acolo unde realitatea este mult mai dură, femeile sunt mult mai expuse fenomenului de violență în familie. Pe parcursul anului 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 28 de cazuri de femicid. este o creștere de fapt semnificativă față de cele 19 cazuri din anul 2023 și această cifră de fapt ne arată nu doar că există o persistență a acestui fenomen, dar ne arată o formă destul de extremă de violență în familie. Acestea sunt doar cazurile care au fost raportate.”
Deși în fiecare an, sute de femei devin victime ale violenței, mult prea puține dintre ele primesc ajutor la timp. Prima ordonanță de protecție din țară a fost emisă în 2009 în Ștefan Vodă, unde 60% dintre apelurile telefonice la 112 din acest raion vizează cazuri de violență în familie. Chiar și așa, la Ștefan Vodă nu există niciun centru de adăpost pentru victimele violenței în familie.”
Olga Luchian, Președintele raionului Ștefan Vodă: ”Suntem în secolul XX, iar fenomenul violenței este foarte prezent în comunitățile noastre. Chiar discutam cu Inspectoratul de Poliție Ștefan Vodă că estimativ circa 60% din apelurile la numărul de urgență 112 sunt anume de sunt de anume de violență în familie. respectiv chiar prima ordonanță de protecție a fost emisă în raionul Ștefan Vodă ce ține de violență în familie, iar acum chiar suntem la etapa de întocmirea unui de deschiderea unui centru de criză pentru victimele violenței.”
În prezent, în R. Moldova există 21 de centre de adăpost pentru victimele violenței: 3 își au sediul în Capitală, unul din ele oferind 24 de locuri, iar 18 activează în orașe și centrele raioanele din țară, având în total 233 de locuri. Capacitățile adăposturilor nu sunt suficiente. Unele oferă cazare doar femeilor cu copii mici, iar o altă problemă ar fi că sunt concentrate, în cea mai mare parte, în zonele urbane, ceea ce îngreunează accesul victimelor din mediul rural. Casa Mărioarei este primul centru de adăpost pentru femeile ajunse în astfel de situație care a fost lansat în țara noastră acum 24 de ani, cu sediul în Capitală. Responsabilii de acolo spun că rareori se întâmplă să aibă locuri libere.
Veronica Cernat, directoarea executivă a Asociația Împotriva Violenței ”Casa Mărioarei”: ”Cel mai rar se întâlnește când o femeie vine cu un copil. De regulă sunt doi, trei și mai mulți. Și atunci beneficiarii noștri sunt atât femeile cât și copiii. 15000 asta au fost în ultimii de la deschidere până acum. Dar anul trecut a fost 51 în adăpost, dar am oferit pentru 3000 și ceva de femei servicii sociale, psihologice, juridice și psihopedagogice pentru copii. Dacă facem o statistică pentru femeile care sunt cazate în Casa Mărioarei, atunci este un raport de 60% din municipiul Chișinău și 40% din Republică. Violența poate atinge pe oricine. Ea nu ține cont de statutul social, de gradul de inteligență pe care î-l avem. Poate fi prezentă oriunde. Important este să fim foarte atenți atunci când apar acele semne de violență și să le raportăm la timp. Asociația Casa Mărioarei în adăpostul pe care î-l avem oferă o gamă largă de servicii începând de la asistență socială, asistență psihologică, asistență juridică, asistență psihopedagogică, asistență medicală și adăpost pe o perioadă de șase luni cu posibilitatea de a extinde acest termen. Putem să oferim spațiu pentru 18 beneficiari.”
Centrul ”La Strada” a fost primul care a lansat o linie telefonică fierbinte de prim ajutor pentru victimele violenței în familie.
Daniela Dabija, manager ”La STRADA”: ”Centrul La Stradă a fost primul care a lansat o linie telefonică fierbinte de prim ajutor pentru victimele violenței în familie. La Strada este o organizație nonguvernamentală care are aproximativ 24 de ani și un scop primordial este promovarea și protecția drepturilor femeilor și a copiilor. Unul din serviciile pe care le a dezvoltat începând cu anul 2009 este telefonul de încredere. Însă din 2017 acest serviciu deja este un serviciu național. La telefon pot apela nu doar femeile care trec printr o situație de violență în familie sau violență sexuală. La fel pot suna și rudele, prietenii sau orice altă persoană care cunoaște o situație de violență și o poate raporta. De la lansarea serviciului telefonului de încredere care are peste 15 ani, în jur de 16 au fost recepționate în jur de 300 de apeluri. Și acestea vizează aproximativ 10600 de cazuri de violență împotriva femeilor. Telefonul de încredere pentru femei și fete are un acord de colaborare cu serviciul 112 și femeile care sună la serviciul 112 și au nevoie și de suport psihologic, există posibilitatea ca în același apel să discute și cu operatorul din serviciul 112 și cu consilierul de la telefonul de încredere pentru a fi acordată și suportul de criză precum au ambulanță sau poliție, dar și consilierul care va rămâne cu ea la telefon să-i ofere acel sprijin psihologic până intervin specialiștii. Statisticile de acum cinci ani mai arată că trei din patru femei din țara noastră au trăit o formă de violență la un moment dat în viața lor.”
Statisticile de acum cinci ani, mai arată că 3 din 4 femei din țara noastră au trăit o formă de violență la un moment dat în viața lor. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci, fiind confirmate și în cercetările oficiale de la finele anului trecut.
Totuși autoritățile au depus eforturi mari pentru a combate fenomenul. Astfel, în octombrie 2023, în țara noastră apare primul Centru de Justiție Familială cu tot spectrul de servicii pentru femeile care trec prin violență în familie sau sexuală. Peste 1842 de solicitări, 900 de adresări directe, dar și foarte multe adresări repetate au fost înregistrate de la lansare și până în prezent.
Ivan CREȚU, director al Centrului de Justiție Familială: ”În octombrie 2023, în țara noastră apare primul Centru de justiție familială cu tot spectrul de servicii pentru femeile care trec prin violență în familie sau sexuală. De fapt, fenomenul violenței în familiile Republica Moldova este unul persistent și chiar și aș spune pe lucru alarmant. Datele oficială ne arată că în fiecare an peste două treimi din victime sunt femei, ceea ce reprezintă circa 70% și un procent semnificativ. Copiii care sunt martorii acestor acte de violență sau chiar victime a violenței în familie, fie de către tată, fie de către Cocubin. Eu cred că într-adevăr neraportarea tuturor cazurilor violențe în familiei de către femei sau dacă ar fi invers raportarea acestora ar fi unul într-adevăr mai îngrijorător și mult mai mare. Motivele sunt generate de mai mulți factori, fie șomajul, fie consumul excesiv de alcool sau de alte substanțe psihotrope, fie din unele motive strict legate de gelozie sau un act de violență involuntar care este generat la fel de alți alți factori pe alocuri unele care nu există violență în familie, dar cunoaștem că aceste acțiuni de presiune psihologică, sunt mai grave dat fiind faptul că urmele vizuale nu se văd pe corp, dar înăuntrul acestei persoane doar ea cunoaște și ulterior adresând- le către instituțiile responsabile, inclusiv și la Centrul de Justiție Familială stabilim și determinăm cu ferma certitudine prin experiența acelui asistent social, acelui psiholog că forme de violență în familie sunt diverse, doar că la moment persoana nu a putut să le redea, nu știe cum să le expună, nu cunoaște formele de violență și astfel ne impune un cadru sau un spectru mai larg de servicii pe care noi într-adevăr le avem.”
Responsabilii care țin pulsul fenomenului violenței în bază de gen spun că legislația este de partea victimelor. Totuși, cum se întâmplă că prea puțini agresori ajung pe banca acuzaților sau să fie pedepsiți pentru actele de violență în familie ne explică procurorul care asistă zeci de asemenea procese.
Mariana STĂNILĂ, procuror: ”Nu toate s-au constatat a fi infracțiuni penale. Unele dintre acestea au constituit elementele unei contravenții și anume articolul 78 Cod contraventional. În unele cazuri, victimele refuză să depună o plângere oficială din mai multe motive. de exemplu, de motivul fricii, al presiunii în familie, neîncrederii în organele sociale. Chiar și așa, procuratura în anul 2024 a condus urmărire penală în 942 cauze penale și a transmis în instanța de judecată cu rechizitoriu 642 cauze penale în baza componenței de infracțiune 201 cod penal violență în familie. Anul 2024 au fost condamnați aproximativ mai mult de 700 de persoane. Fenomenul violenței în familie este un fenomen în amploare. Spre deosebire de anii trecuți, de anul 2023, în anul 2024 au fost pornite aproximativ cu 100 de cauze penale mai mult. Deci, acest fenomen este în creștere. Sunt diverse cauze când femeile victime au frică, au teamă, au rușine și la un moment dat nu mai doresc să participe în procesul penal. Însă, în unele cazuri sunt femei care nu mai doresc să dea depoziții sau își iau vina asupra sa. Deci, legislația într-adevăr a fost modificată la acest aspect, însă aceasta este un punct pozitiv pentru că organele de urmărire penală, poliția poate să intervină imediat. Nu mai este necesară plângerea victimei ca să fie pornită urmărire penală sau să fie continuată urmărirea penală.”
Experții spun că pentru a combate fenomenul cel mai important este să-l prevenim.
Iulia Macarenco, manageră executivă ”Femei pentru Femei”: ”Prevenția începe cu acest cuvânt cheie - educație. Educația trebuie să fie complexă și în toate sferele vieții. Este un teren foarte important acolo, este ca să începem să educăm copiii fără violență, pentru că încă este o normalitate la noi și încă se spune că până nu trage o palmă copilul nu înțelege și tot așa mai departe. Deci asta este absolut greșit. Trebuie să învățăm și noi cum să fim părinți fără a folosi astfel de metode.”
Totuși, ce-i face pe bărbați să fie agresivi? Motivele sunt diverse, însă, cel mai des, femeile spun că la mijloc ar fi consumul de alcool, a substanțelor interzise, sau chiar frustrările acestora. Femeile bătute spun că agresorii nu se schimbă. Dimpotrivă, din moment ce se plâng Poliției, aceștia devin și mai agresivi. În țara noastră există programe speciale de consiliere pentru agresori unde aceștia vin la corijare.
Liliana Palihovici, președinta Institutum Virtutes Civilis: ”În 2007-2008, în anul 2010 am modificat mai bine de 10 legi pentru a apăra victimele violenței în familie, chiar și așa din păcate nu ajungem la finalitate pe cazurile de violență pentru că deseori femeile nu declară, sau dacă le declară la o anumită perioadă își retrag cererea din poliție. Moldova cheltuie milioane de lei anual pentru a oferi asistență victimelor violenței.”
Vom ajunge oare vreodată să eradicăm VIOLENȚA? Acest lucru depinde de noi toți, de întreaga societate, nu doar de legile imperfecte, bărbații agresivi sau de femeile mai puțin curajoase. Violența nu trebuie să fie o NORMALITATE! Niciun bărbat care ridică mâna asupra unei femei nu trebuie iertat, iar orice formă de violență TREBUIE să fie pedepsită.
Această articol a fost a fost realizat în cadrul proiectului ,,Susținem mass media independentă și publicarea conținutului de calitate în Moldova'', implementat de către ERIM (IREX Europe) în parteneriat cu Proiectul Media “Cu Sens” și finanțat de către Uniunea Europeană.
Echipa:
Ana Ursu, jurnalistă unika.md
Iurie Iovu, director de imagine unicka.md
Renata Lupăcescu, jurnalistă Studio-L
Daniel Beșleagă, cameran
Victoria Țepordei, manager de proiect