Summitul Consiliului European de la Bruxelles, desfășurat în această săptămână, a scos la iveală tensiuni tot mai vizibile între cele două mari puteri economice ale Uniunii Europene, Franța și Germania. Discuțiile comerciale aprinse dintre Paris și Berlin riscă să umbrească prioritățile legate de securitate, competitivitate și solidaritate europeană.
Prânzul liderilor europeni, prelungit de dispute
Ceea ce trebuia să fie o pauză relaxantă pentru liderii UE – un prânz cu supă rece, somon și tort de ciocolată – s-a transformat într-o sesiune maraton de negocieri, prelungindu-se până după ora 17:30. Motivul? O singură frază din draftul declarației finale a summitului, care recunoaște un raport al serviciilor diplomatice ale UE privind încălcarea drepturilor omului de către Israel în cadrul acordului comercial cu blocul european.
Liderii europeni au aprobat o acțiune diplomatică menită să exercite presiuni asupra Israelului pentru respectarea obligațiilor legate de drepturile omului, după ce o analiză internă a constatat încălcarea termenilor Acordului de Asociere UE-Israel. Documentul final solicită Consiliului să continue monitorizarea situației și să reevalueze criza umanitară din teren, cu o nouă analiză programată pentru iulie 2025.
Comerțul transatlantic și presiunea tarifelor
Pe lângă subiectul Israelului, summitul a fost marcat de discuții tensionate privind relațiile comerciale cu Statele Unite. Comisia Europeană a cerut liderilor să stabilească limite clare pentru eventuale concesii în negocierile cu administrația președintelui Donald Trump, în contextul riscului introducerii unor tarife de până la 50% pentru bunurile europene.
Atmosfera dintre Bruxelles și Washington este ușor îmbunătățită, însă multe state membre insistă ca Uniunea să fie pregătită cu măsuri de represalii, până la clarificarea unui acord transatlantic. Germania a criticat Comisia pentru negocieri „prea complicate”, în timp ce Franța solicită răbdare și o abordare fermă.
Dispută franco-germană și pe tema acordului Mercosur
O altă sursă majoră de tensiune între Paris și Berlin o reprezintă acordul comercial dintre UE și țările Mercosur (America Latină). Cancelarul german Friedrich Merz a cerut ratificarea rapidă a acordului, considerându-l esențial pentru competitivitatea europeană. Franța, în schimb, refuză să semneze documentul în forma actuală, invocând preocupări legate de agricultură și standarde alimentare.
Președintele Emmanuel Macron a subliniat că Franța nu va accepta acordul fără garanții suplimentare privind respectarea standardelor europene. De altfel, Parisul a mobilizat o coaliție de până la 10 state membre care împărtășesc aceste rezerve.
Fonduri pentru Ucraina și mobilizarea industriei europene de apărare
Nu în ultimul rând, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la statele membre să utilizeze instrumentul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, pentru a finanța apărarea Ucrainei și a stimula industria europeană de apărare. S-a discutat posibilitatea ca fondurile SAFE să fie folosite atât direct de Ucraina, cât și indirect, prin investiții ale statelor membre în propria industrie de apărare.
VEZI ARTICOLE