„Rusia nu se va opri”, a declarat Olga Kurișko pentru Euronews în prima vizită oficială pe care a efectuat-o la Berlin în calitate de trimis al Ucrainei în Crimeea. Moscova a folosit peninsula ucraineană, pe care a anexat-o în 2014, pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei, inclusiv pentru invazia sa la scară largă în februarie 2022, a explicat ea, scrie adevarul.ro.
„Crimeea face parte din Ucraina”, a spus ea, subliniind că „fără Crimeea, nu poate exista siguranță sau integritate teritorială”.
Este un considerent asupra căruia a insistat și președintele ucrainean Volodmir Zelenski, însă această perspectivă pare îndepărtată în contextul în care administrația Trump subliniază că Ucraina va trebui să facă compromisuri și sub forma unor concesii teritoriale potențial considerabile.
Fostă expertă în advocacy la Crimea SOS, o organizație care vorbește despre caracterul ilegal al ocupării peninsulei de către Rusia, și-a început oficial noul rol în ianuarie.
„Am o responsabilitate profundă față de cei care trăiesc sub ocupație. Trebuie să le amplificăm vocea și să le fim alături în această luptă”, a spus oficialul, de profesie avocat.
„Lucrez pentru Crimeea de zece ani”, a precizat oficialul care nu poate călători în peninsula aflată sub ocupație rusă, dar care de-a lungul anilor a format legături cu activiștii de acolo.
Cei care locuiesc în Crimeea riscă să fie urmăriți penal din cauza oricărei forme de legătură cu Ucraina sau semn de sprijin pentru Ucraina – fie că este vorba de un mesaj privat pe Telegram sau purtarea culorilor drapelului ucrainean, de aceea „trebuie să avem grijă”, a explicat ea.
„Forma noastră de comunicare constă acum în a ajuta oamenii să plece. Pentru a ajunge pe teritoriul controlat de partea ucraineană, ei trebuie să treacă prin Rusia și Belarus, ceea ce este extrem de periculos", spune Kurișko.În timpul călătoriei, contactul cu aceștia este foarte limitat, întrucât dispozitivele lor electronice sunt de multe ori inspectate de Serviciul Federal de Securitate (FSB).
Represiune și disparițiiPentru a intra și pleca din Crimeea, rezidenții trebuie să treacă prin așa-numitele tabere de filtrare, unde sunt interogați și adesea supuși unor presiuni psihologice severe. Bunurile lor, mai ales telefoane inteligente, tablete și laptop-uri, sunt verificate amănunțit.
În primele luni ale invaziei pe scară largă, multe dintre aceste centre au fost documentate și în alte teritorii ocupate ale Ucrainei.
Oksana Filipișina, analist la Uniunea Ucraineană Helsinki pentru Drepturile Omului (UHHRU), subliniază că aceste lagăre aveau în special scopul de a preveni intrarea pe teritoriul rus a persoanelor considerate o amenințare pentru statul rus.
„În practică, aceasta înseamna identificarea fostului sau actualului personal militar ucrainean, oficialități guvernamentale, activiști ai societății civile și patrioți pro-ucraineni”, a declarat ea pentru Euronews. „Identificarea civililor pro-ucraineni a dus la reținerea lor imediată. Mulți au fost trimiși în instituții penitenciare rusești”, a spus ea
Au apărut relatări despre percheziții umilitoare, interogatorii invazive, crime extrajudiciare, tortură și îngrijire medicală deficitară a deținuților. Orice aspect perceput ca pro-ucrainean sau legat de forțele armate ucrainene putea avea consecințe grave pentru cel în cauză.
Totodată, cei care trec granița din diverse motive se află la mila agenților ruși. Lenie Umerova, o tătără din Crimeea în vârstă de 25 de ani, a fost reținută de autoritățile ruse în timp ce trecea granița ruso-georgiană în drum spre Crimeea ocupată pentru a-și îngriji tatăl, care fusese diagnosticat cu cancer în decembrie 2022.