Adunarea Populară a Găgăuziei solicită Parlamentului Republicii Moldova restabilirea de urgență a Curții de Apel Comrat, invocând imposibilitatea organizării alegerilor regionale în lipsa acestei instanțe. Demersul a fost transmis atât Parlamentului, cât și Președinției, pe fondul unei crize instituționale tot mai adânci în autonomie, potrivit ipn.md.
Potrivit vicepreședintelui Adunării, Gheorghi Leiciu, desființarea Curții de Apel Comrat în urma reformei hărții instanțelor judiciare face imposibilă desfășurarea alegerilor, întrucât Codul Electoral prevede că toate contestațiile trebuie soluționate de această instanță. Leiciu avertizează că lipsa unei curți de apel în regiune împiedică legalitatea și validarea rezultatelor scrutinului.
Președintele Adunării, Dmitri Constantinov, a subliniat la ședința din 11 iulie necesitatea stabilirii unei date pentru alegeri, recunoscând însă că reforma justiției blochează acest proces. Deputații Alexandru Tarnavschi și Mihail Jelezoglo au propus data de 16 noiembrie pentru alegeri, sugerând ulterior solicitarea unei interpretări din partea Parlamentului. Totuși, majoritatea deputaților au susținut ideea adresării directe către autoritățile centrale.
În scrisoarea transmisă autorităților de la Chișinău se menționează că transformarea Curții de Apel Comrat într-o filială temporară a Curții de Apel Sud (Cahul) „privează Găgăuzia de posibilitatea organizării alegerilor”.
Deputatul Tarnavschi a criticat demersul, catalogându-l drept lipsit de valoare juridică, subliniind că Parlamentul actual și-a încheiat mandatul și că modificările legislative nu vor fi posibile înainte de 2026. El a remarcat și întârzierea Adunării în a reacționa – solicitarea fiind transmisă la aproape un an de la desființarea instanței.
„Această criză pare convenabilă pentru actualul președinte al Adunării, cu care mulți nu mai vor să colaboreze”, a declarat Tarnavschi, avertizând că situația discreditează instituția și subminează încrederea în Găgăuzia.
Într-un interviu la radio GRT, Gheorghi Leiciu a recunoscut că Parlamentul nu va soluționa problema, motiv pentru care a fost sesizată și Președinția, chiar dacă scrisoarea a fost transmisă acesteia doar „pentru informare”. Leiciu a sugerat că președinta Maia Sandu ar putea sesiza Curtea Constituțională pentru a contesta reforma instanțelor.
Deputatul Ivan Terzi a catalogat criza drept una „artificială”, creată pentru a prelungi mandatul actualei Adunări și a avantaja gruparea lui Ilan Șor. Potrivit lui, adresarea către Președinție este doar o acțiune de fațadă, menită să creeze impresia că autoritățile centrale ignoră solicitările din Găgăuzia.
Juristul Igor Ianac a atras atenția că alegerile ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie, potrivit statutului regiunii, însă deputații încearcă să transfere responsabilitatea crizei instituționale către Chișinău. Ianac a subliniat că lipsa unei comisii electorale centrale permanente în Găgăuzia, desființată în 2023, complică suplimentar situația.
În acest context, una dintre soluțiile propuse este adresarea către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova pentru clarificarea oficială privind instanța competentă în validarea alegerilor regionale.