Economia regiunii din Stânga Nistrului a intrat, în 2025, într-o fază de contracție severă, cu o scădere de circa 40% a vânzărilor de mărfuri, ajungând la doar 435 milioane de dolari – cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, nu mai este vorba despre o ajustare temporară, ci despre o criză structurală ce indică epuizarea modelului economic actual, scrie bani.md
Datele arată că 48,5% din totalul vânzărilor regiunii sunt realizate pe piața Republicii Moldova, malul drept, ceea ce reprezintă „axa de supraviețuire” a economiei locale. Fără acces la această piață, regiunea nu ar putea funcționa nici măcar la un nivel minim.
Dacă se adaugă și România, care absoarbe 22,2% din vânzări, rezultă că peste 70% din mărfurile produse în regiune ajung în spațiul românesc. Uniunea Europeană și Republica Moldova concentrează împreună 86,1% din vânzări, ceea ce demonstrează orientarea clară spre Vest a economiei locale, atât ca cerere, cât și ca standarde comerciale.
În contrast, piața CSI a devenit marginală – Rusia, singura țară din acest spațiu prezentă în top 10 destinații, deține doar 5,7%, iar întregul CSI cumulat ajunge la 6,2%. „Estul a ieșit practic din ecuația economică”, notează Ioniță.
Analiza arată că regiunea nu mai este într-o etapă de dezvoltare, ci de supraviețuire, dependentă aproape exclusiv de piața de pe malul drept și de țările UE, în special România. Orice șoc suplimentar – comercial, logistic sau politic – ar putea împinge economia sub pragul critic.
Veaceslav Ioniță concluzionează că datele din 2025 demonstrează o integrare economică de facto a regiunii din Stânga Nistrului în spațiul Republicii Moldova și al Uniunii Europene, dar fără beneficiile unei integrări formale, ceea ce explică profunzimea crizei actuale și limitele redresării rapide.