Ciclonul care a făcut ravagii în Europa a lovit și România. Am avut parte de furtuni puternice care au rupt copaci din rădăcini, au smuls acoperişurile caselor şi au distrus hectare întregi de solarii. În unele zone, temperaturile au scăzut cu 15 grade în doar câteva minute iar vântul a ajuns aproape la forţa unui uragan. Climatologii atrag atenţia că vremea extremă este o urmare a încălzirii globale care, dacă nu va fi stopată, va duce la fenomene din ce în ce mai distructive, scrie observatornews.ro.
În momentul în care furtuna a venit peste judeţele Constanţa şi Ialomiţa, temperaturile au scăzut brusc de la 34-35 de grade la doar 19-20 de grade. Totul s-a întâmplat în doar câteva minute.
Furtunile au lovit puternic estul țării. Prăpăd la Tecuci
Şi oraşul Tecuci a fost lovit cu putere de vremea extremă. Acoperişurile mai multor case au fost purtate de vânt ca nişte simple coli de hârtie. Zeci de copaci au fost puşi la pământ. Unii dintre ei au fost smulşi pur şi simplu cu tot cu rădăcini.
În Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară, vântul de 90 de kilometri pe oră a distrus hectare întregi de solarii.
Climatologii cred că aceste fenomene meteo periculoase vor fi din ce în ce mai distructive
Roxana Bojariu, climatolog:Aerul rece a venit şi a împins aerul foarte cald, ori asta a însemnat inclusiv iniţierea de furtuni şi ele au fost cu atât mai puternice cu cât au avut la bază o cantitate mai mare de energie şi aici fac legătura cu schimbarea climei. Avem de a face cu un fond al încălzirii globale care alimentează cu mai multă căldură, cu mai mulţi vapori de apă toate aceste sisteme de vreme şi instabilităţile şi sistemele care aduc valuri de căldură.
Pe termen lung, schimbările climatice vor avea un impact major şi asupra florei şi faunei
Roxana Bojariu, climatolog: Deşertificarea este un proces compex, înseamnă degradarea solului în aşa fel încât să nu mai crească vegetaţie. Există un efect şi al schimbării climei şi asupra ecosistemelor, inclusiv a pădurilor. Temperatura creşte în toate anotimpurile şi creşte şi pe etaje altitudinale şi asta înseamnă că tipurile de specii, de arbori care populează o anumită zonă se urcă mai sus, la altitudine mai mare. Alte specii nu pot să urce la infinit şi acele specii dispar şi aduc după sine modificări în tot ecosistemul. Pot să dispară anumite specii. Zona alpină nu are unde să se deplaseze mai sus şi atunci pierzi floră şi faună din zona alpină, nu doar în Carpaţi, în Alpi. Sunt anumiţi vectori de agenţi patogeni care îşi modifică arealul, vin din zonele mai clade spre nord, e cazul a unor tipuri de ţânţari sau a unor păsări care sunt răspunzătoare pentru transmiterea West Nile.
Climatologii atrag atenţia că singura cale de a stopa modificările climatice este reducerea emisiilor de carbon. În caz contrar, va trebui să înfruntăm valuri de caniculă mai intense şi mai timpurii, chiar de la început de primăvară, întrerupte de furtuni tot mai puternice.