Cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare, Republica Moldova se confruntă cu o amplă campanie de folosire a religiei ca instrument politic. În centrul acesteia se află o rețea de ONG-uri obscure, diplomați ruși, europarlamentari controversați și propagandiști ai Kremlinului, care acuză autoritățile de la Chișinău de discriminare și persecuție religioasă asupra ortodocșilor afiliați Patriarhiei Moscovei. Scenariul, aplicat anterior în Ucraina, este acum exportat și adaptat pe terenul sensibil al societății moldovenești.
Colaj: contex.ro
Potrivit unei investigații Context.ro, mai multe organizații – unele înregistrate în state UE, dar cu legături directe la Moscova – au depus documente la ONU și UE, susținând că Republica Moldova ar persecuta ortodocșii afiliați Patriarhiei Moscovei. Printre cele mai active se numără ONG-ul lituanian „Žmogaus teisių apsauga”, controlat de juristul ucrainean Oleg Denisov, cunoscut pentru colaborarea sa cu Mitropolia Kievului subordonată Moscovei. Acest ONG reclamă restricții de călătorie pentru clerici, confiscări de obiecte religioase și amenzi arbitrare, acuzând guvernul moldovean de discriminare religioasă.
Cazul „episcopului roșu” Marchel Mihăescu, liderul eparhiei de Bălți și Fălești, este folosit ca exemplu de „persecuție religioasă”, deși acesta a participat personal la reuniunea ONU.
Mitropolia Moldovei, vehicul politic al Kremlinului
În Republica Moldova, scena religioasă este dominată de două structuri: Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) și Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române). Investigațiile jurnalistice arată că Mitropolia Moldovei a devenit un vehicul politic al Kremlinului, inclusiv prin preoți ce fac propagandă anti-UE și pro-Șor în timpul slujbelor. Clerici afiliați Moscovei au sprijinit deschis candidați pro-Kremlin, precum Igor Dodon sau Victoria Furtună.
Televiziuni apropiate de Ilan Șor, precum TV6, amplifică narativul „discriminării religioase”, prezentând doar perspectiva Mitropoliei Moscovei.
O rețea transnațională și implicarea europarlamentarilor
Campania nu se limitează la Moldova. ONG-urile din rețeaua lui Denisov au acuzat Estonia și Ucraina de practici similare, încercând să convingă ONU că aceste state încalcă drepturile ortodocșilor afiliați Moscovei. Pravfond, o structură controlată de Kremlin, a finanțat plângeri depuse la ONU și Consiliul Europei pentru a crea o percepție internațională de „persecuție religioasă”.
Tema este preluată și în Parlamentul European. Europarlamentarul luxemburghez Fernand Kartheiser, cunoscut pentru pozițiile sale pro-Kremlin, a adresat întrebări Comisiei Europene despre „abuzurile împotriva ortodocșilor din Moldova”. Alți europarlamentari din grupări de extremă dreapta au invocat „discriminarea ortodocșilor” pentru a pune sub semnul întrebării parcursul european al Moldovei.
Propaganda Kremlinului și reacția autorităților
Propagandiști de top ai Kremlinului, precum Margarita Simonyan (Russia Today), dar și televiziuni și site-uri marginale din România și Moldova, promovează tema „persecuției religioase”. Narativul se regăsește și în spațiul american, unde este adaptat discursului mișcării MAGA.
Avocatul Robert Amsterdam, plătit să reprezinte Biserica Ortodoxă Ucraineană, a devenit un purtător de mesaj al Kremlinului în SUA, acuzând că Zelenski, cu sprijinul USAID, „distruge creștinismul” în Ucraina – teză preluată de politicieni republicani pentru a bloca finanțarea militară pentru Kiev.
Președinta Maia Sandu a avertizat că Rusia va folosi tema religioasă ca linie principală de atac electoral. Rapoartele oficiale contrazic însă acuzațiile: Departamentul de Stat al SUA și Comisia Europeană confirmă că libertatea religioasă este, în general, respectată în Republica Moldova și nu există dovezi de persecuție.
Această campanie face parte dintr-o strategie mai largă de influență și destabilizare, vizând polarizarea societății moldovenești înainte de alegeri.