Bulgaria va înceta, începând cu 2026, tranzitul gazelor rusești către Serbia și Ungaria, a anunțat premierul Rosen Jelyazkov. Măsura, aliniată apelurilor internaționale de reducere a dependenței energetice de Rusia, are implicații directe asupra rețelelor regionale de transport și a securității aprovizionării, scrie capital.ro
Jelyazkov a precizat că, pe termen scurt, Sofia va suspenda utilizarea infrastructurii sale pentru tranzitul gazelor rusești, în consonanță cu poziția Uniunii Europene. „Ne vom alătura deciziei Uniunii de a suspenda, pe termen scurt (2026), contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești”, a spus el, invocând și apelul președintelui american Donald Trump de la Adunarea Generală a ONU privind renunțarea la importurile energetice rusești.
Strategia pe termen lung vizează eliminarea completă a gazului rusesc din piața internă până în 2028. Până în 2026, contractele de tranzit și utilizare vor fi reziliate, iar ulterior gazul rusesc nu va mai fi prezent în mixul energetic al Bulgariei.
Diversificare prin GNL
Fost dependentă aproape integral de gazul rusesc, Bulgaria și-a reconfigurat sursele, acoperind consumul cu gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite, intrate în sistem prin Grecia. Premierul a indicat că Sofia a negociat condiții avantajoase pentru importurile de GNL, întărind securitatea energetică.
Impact asupra fluxurilor regionale
- Turkish/Balkan Stream: Bulgaria găzduiește secțiunea denumită Balkan Stream, prin care Gazprom a rezervat aproape întreaga capacitate (circa 13 mld. mc/an) către Serbia și Ungaria. Venituri bulgare din taxe de tranzit: aproximativ 800 mil. euro până la finele lui martie 2024.
- România–Ungaria: conducta Arad–Szeged operează la capacitate maximă; circa 7,2 mil. mc/zi tranzitează România spre Ungaria. Deși unele volume pot veni din Turcia (peste 300 mil. mc/an contractați de Budapesta), majoritatea gazului rămâne de origine rusă, livrat via Turcia și reetichetat cu „timbru european”.
- Ungaria: importă aproape 7 mld. mc/an de gaz rusesc; circa 2,5 mld. mc/an tranzitează prin România, Transgaz încasând tarife de tranzit. Ruta prin Ucraina a fost abandonată după expirarea acordului de tranzit cu Gazprom.
- România mai asigură fluxuri spre R. Moldova și, ocazional, Ucraina, cu puncte-cheie la Negru Vodă (rar, Giurgiu). Ucraina importă și gaze rezultate din GNL regazeificat în Grecia, transportate prin conducte până la granița românească.
Pozițiile Budapestei și Bratislavei
În pofida sancțiunilor, Ungaria și Slovacia mențin importurile de gaz rusesc prin ruta turco-bulgară. Șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó, susține că, din motive de infrastructură, aprovizionarea sigură nu poate fi garantată fără surse rusești: „Putem cumpăra doar de unde avem infrastructură”.
Decizia Sofiei poate reconfigura rutele și contractele regionale după 2026, accelerând tranziția către GNL și alte surse non-rusești, dar punând presiune pe statele care depind încă de gazul din Federația Rusă. Autoritățile de la Sofia urmează să detalieze pașii tehnici și calendarul de implementare.