Fostul consilier prezidențial ucrainean Oleksii Arestovici avertizează că obiectivul strategic al Kremlinului rămâne cucerirea litoralului ucrainean – Herson, Mîkolaiv, Odesa – pentru a tăia accesul Ucrainei la mare și a proiecta influența la Gurile Dunării, cu impact direct asupra securității României și a flancului estic al UE și NATO.
Într-o analiză publicată pe Telegram, Arestovici susține că înlăturarea lui Dmitri Kozak din cercul de putere al Kremlinului marchează victoria „grupării pro‑război” și anunță intensificarea conflictului și a provocărilor hibride la adresa Poloniei, României și țărilor baltice.
„Nu au forțe pentru un desant direct la Odesa. Există însă o variantă mai ușoară: prin Moldova”
Potrivit lui Arestovici, lipsa capacității ruse pentru o operațiune acvatică la Odesa împinge Moscova spre un scenariu alternativ: exploatarea Republicii Moldova ca platformă pentru presiuni hibride asupra Ucrainei. El descrie o posibilă secvență de destabilizare la Chișinău: schimbarea majorității parlamentare într-una pro‑rusă, suspendarea președintei Maia Sandu, numirea unui procuror general favorabil Moscovei, deschiderea de dosare la comandă, prezidențiale anticipate cu cumpărare de voturi și limitarea votului diasporei – toate pentru instalarea unui „regim marionetă”.
În plan operativ, Arestovici anticipează „intrarea masivă a turiștilor” și activarea structurilor paramilitare din Transnistria pentru a deschide un front hibrid spre Odesa – infiltrări, sabotaj, operațiuni sub steag fals – cu scopul de a crea narativul unei „confruntări între Moldova independentă și Ucraina fascistă”, urmată de intrarea Rusiei „în ajutorul” Chișinăului.
Alegeri cruciale la Chișinău, 28 septembrie: miza Kremlinului
Republica Moldova se află în pragul unor alegeri parlamentare pe care Arestovici le descrie drept „decisive”. Ținta Moscovei ar fi obținerea unei majorități pro‑ruse și forțarea demisiei Maiei Sandu. În acest context, liderul ucrainean notează intensificarea propagandei și a operațiunilor hibride ruse, multe expuse public de președinta Moldovei la Bruxelles.
Pe scena politică, Moscova ar miza, potrivit analizei, pe:
- Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (Igor Dodon, Vladimir Voronin);
- Blocul Alternativa (Ion Ceban), vizat de interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen;
- formațiuni mai mici, precum Partidul „Moldova Mare” (Victoria Furtună), al cărei lider se confruntă cu demers de retragere a cetățeniei române.
Apărarea: servicii vigilente și vot lucid Arestovici susține că scenariul poate fi zădărnicit doar prin reacții ferme ale serviciilor de informații din Republica Moldova și România, împreună cu vigilența electoratului. „Unica ieșire durabilă” ar rămâne accelerarea integrării europene a Moldovei „cu ajutorul României”, spune el.
Oleksii Arestovici a fost extrem de vizibil în primele luni ale invaziei ruse, dar a demisionat în ianuarie 2023 după o declarație eronată privind atacul de la Dnipro (46 de civili uciși), pentru care și-a cerut scuze. Ulterior a devenit critic al președintelui Volodimir Zelenski și a părăsit Ucraina. Analizele sale sunt intens mediatizate, dar și contestate politic, fiind privite de unii analiști ca parte a unei dezbateri fragmentate în interiorul taberei pro‑ucraniene.
Implicații pentru regiune
Dacă scenariul de escaladare prin Moldova s-ar confirma, riscurile ar fi imediate pentru:
- Odesa și coridoarele logistice ale Ucrainei spre Dunăre și Marea Neagră;
- securitatea României la Gurile Dunării și în zona Mării Negre;
- stabilitatea internă a Republicii Moldova, cu potențial de criză constituțională și presiuni în Transnistria.
Autoritățile de la Chișinău au denunțat în repetate rânduri ingerințe hibride rusești și au cerut sprijin european sporit pentru securizarea alegerilor și combaterea dezinformării. Bucureștiul a susținut public parcursul european al Moldovei, cu accent pe reziliență energetică, securitate cibernetică și cooperare pe intelligence.