Recenta discuție publică privind o potențială unire a României cu Republica Moldova a stârnit interes și întrebări legate de implicațiile economice ale unui asemenea proces. Consultantul fiscal Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a oferit pentru Ziare.com o analiză teoretică și bazată pe date oficiale, subliniind că această evaluare nu reprezintă o poziție politică, ci o perspectivă economică.
Context și motivație
Jakubowicz atrage atenția că unirea celor două state cu niveluri diferite de dezvoltare economică nu este un proces simplu, ci implică costuri de convergență și perioade de ajustare. Nu este suficient să se adune pur și simplu PIB-urile celor două țări pentru a obține un rezultat imediat pozitiv.
Dimensiunea și nivelul de dezvoltare economică
România are un PIB nominal de aproximativ 380-400 miliarde euro, în timp ce economia Republicii Moldova este de circa 16-18 miliarde euro, adică sub 5% din dimensiunea economiei românești. PIB-ul pe locuitor este de circa 19.000-20.000 euro în România și doar 6.000-6.500 euro în Moldova. Astfel, unirea ar crește PIB-ul total, dar PIB-ul mediu pe locuitor ar scădea pe termen scurt și mediu.
Structura economică și complementarități
Agricultura are o pondere mult mai mare în economia Moldovei (12-14% din PIB) față de România (4-5%). Aceasta oferă o bază de complementaritate, mai ales în domenii precum exporturile agroalimentare și turismul viticol. Totuși, agricultura nu este un motor de creștere sustenabilă fără industrializare și lanțuri de valoare cu valoare adăugată mare.
Piața muncii și demografia
Ambele țări se confruntă cu scădere demografică, emigrație și îmbătrânirea populației. Moldova are un deficit de forță de muncă și o diasporă semnificativă. Unirea ar putea atenua temporar tensiunile pe piața muncii din România, dar nu ar rezolva problema structurală a productivității și calificării.
Costuri de convergență și presiune bugetară
Diferențele economice ar impune investiții majore în infrastructură, administrație, educație, sănătate și salarizare. România ar suporta majoritatea acestor costuri în primii ani, ceea ce ar pune presiune pe buget și pe politicile fiscale. Fără o guvernanță fiscală riguroasă, beneficiile pe termen lung ar putea fi umbrite de dificultăți pe termen scurt și mediu.
Reziliența economică și comparația cu Polonia
Dimensiunea mai mare a economiei reunificate nu garantează automat o reziliență sporită la crize globale. Aceasta depinde de diversificare, productivitate, stabilitate instituțională și calitatea politicilor publice. România reunificată cu Moldova nu ar ajunge rapid la nivelul Poloniei, care beneficiază de o bază industrială solidă și investiții străine consistente.
Rolul capitalului instituțional și expertizei
Transferul de expertiză, exemplificat prin numirea unor specialiști români în funcții-cheie din Moldova, poate accelera convergența economică. Totuși, succesul depinde de reformele structurale și de capacitatea instituțiilor de a le implementa.
Concluzie
Privită strict economic, unirea României cu Republica Moldova ar reprezenta o oportunitate strategică pe termen lung, dar și un efort economic semnificativ pe termen scurt și mediu. Beneficiile nu ar fi imediate și vor depinde de gestionarea convergenței, investiții inteligente și disciplină fiscală.