Pentru unii, este ritualul fără de care dimineața parcă nu începe. Pentru alții, o pauză de câteva minute într-o zi aglomerată. Pe 1 octombrie este marcată Ziua Internațională a Cafelei, un bun prilej să aflăm ce se întâmplă, de fapt, în organism după ce bem o ceașcă de cafea.
Ziua Internațională a Cafelei este marcată oficial pe 1 octombrie. Statele membre ale International Coffee Organization au convenit asupra unei date comune în 2014, iar prima ediție globală a fost celebrată în 2015.
Cafeaua înseamnă însă mult mai mult decât băutura din ceașcă. Potrivit ICO, aproximativ 12,5 milioane de familii de fermieri din întreaga lume își obțin veniturile din cultivarea cafelei, astfel că în spatele ritualului nostru de dimineață se află un întreg lanț economic și social global.
Ce se întâmplă după ce bem cafeaua?
Principalul stimulant din cafea este cofeina. După consum, aceasta este absorbită în organism și ajunge în sânge, iar efectele sale pot începe să fie resimțite relativ repede.
Cofeina acționează în special prin blocarea receptorilor pentru adenozină, o substanță care se acumulează în creier pe parcursul zilei și contribuie la senzația de somnolență. Atunci când acțiunea adenozinei este temporar diminuată, ne putem simți mai treji, mai atenți și mai puțin obosiți.
Efectul nu este însă identic pentru toată lumea. Sensibilitatea la cofeină diferă în funcție de organism, cantitatea consumată, frecvența cu care bem cafea și chiar de momentul zilei.
De ce uneori simțim că inima bate mai repede?
La unele persoane, mai ales după o cantitate mai mare de cofeină, cafeaua poate provoca temporar palpitații, agitație sau tremur. Cofeina poate determina și o creștere de scurtă durată a tensiunii arteriale, în special la persoanele care nu o consumă în mod regulat.
Tocmai de aceea, ideea că „mai multă cafea înseamnă mai multă energie” nu este întotdeauna valabilă. După un anumit punct, efectele nedorite pot deveni mai evidente decât beneficiul asupra stării de alertă.
Cât timp rămâne cofeina în organism?
Efectul cafelei nu dispare odată cu ultima înghițitură. Cofeina poate rămâne în organism timp de mai multe ore, motiv pentru care cafeaua băută după-amiaza sau seara poate afecta somnul unor persoane.
Dacă adormi greu, ai un somn agitat sau te trezești obosit, merită să observi inclusiv ora la care bei ultima cafea a zilei.
Cafeaua nu poate înlocui somnul
Cafeaua poate diminua temporar senzația de oboseală, însă nu înlocuiește orele de somn pierdute și nu oferă organismului recuperarea pe care o asigură somnul.
Dacă avem nevoie constant de tot mai multă cofeină pentru a putea funcționa pe parcursul zilei, poate fi util să ne uităm și la programul de odihnă, nu doar la numărul de cafele.
Contează și ce punem în ceașcă
O cafea simplă și o băutură cu mult zahăr, siropuri aromate și frișcă sunt două lucruri foarte diferite din punct de vedere nutrițional. Uneori, caloriile și cantitatea de zahăr provin mai degrabă din ingredientele adăugate decât din cafeaua propriu-zisă.
Pentru majoritatea adulților sănătoși, un consum moderat de cofeină este în general considerat compatibil cu o alimentație echilibrată. Sensibilitatea individuală contează însă, iar femeile însărcinate și persoanele cu anumite probleme de sănătate pot avea recomandări diferite.
De Ziua Internațională a Cafelei, putem savura ceașca preferată știind puțin mai multe despre ceea ce se întâmplă după prima înghițitură. Pentru că, dincolo de aromă și ritual, cafeaua este o băutură care influențează pentru câteva ore modul în care creierul și organismul nostru percep oboseala.