Chiar și consumul moderat de alcool poate modifica semnificativ modul în care creierul comunică, arată un nou studiu coordonat de Universitatea din Minnesota, citat de Mediafax. Cercetarea sugerează că doar câteva băuturi pot face ca regiunile creierului să funcționeze mai izolat, reducând integrarea informației la nivelul întregii rețele cerebrale — un mecanism care ar putea explica de ce oamenii percep diferit starea de ebrietate.
Ce au făcut cercetătorii și ce au observat la RMN?
În studiu au fost incluși 107 adulți sănătoși, cu vârste între 21 și 45 de ani, care au participat la două sesiuni, primind fie alcool, fie placebo. Doza administrată a ridicat alcoolemia până la limita legală de conducere din SUA, de 0,08%. La aproximativ 30 de minute după consum, participanții au fost supuși scanărilor RMN, iar oamenii de știință au analizat comunicarea dintre 106 regiuni ale creierului, folosind modele matematice avansate.
Rezultatele au indicat o creștere a „eficienței locale” și a gradului de grupare în rețelele cerebrale, concomitent cu o scădere a eficienței globale — ceea ce înseamnă că informațiile au fost mai puțin integrate la nivelul întregului creier. Autorii compară efectul cu traficul care circulă într-un singur cartier, în loc să traverseze întregul oraș: comunicarea devine mai intensă în grupuri restrânse, dar mai slabă între zone îndepărtate.
De ce unii se simt mai beți decât alții?
Deși participanții aveau niveluri similare de alcool în sânge, unii au raportat o senzație mai intensă de intoxicație. Studiul a arătat că o deconectare mai pronunțată între regiunile creierului a fost asociată cu o percepție mai puternică a stării de ebrietate. Printre zonele afectate se numără lobul occipital, responsabil de procesarea informațiilor vizuale, iar reducerea conectivității globale aici ar putea contribui la vederea încețoșată și problemele de coordonare după consumul de alcool.
Publicată în Drug and Alcohol Dependence, cercetarea sugerează că persoanele cu consum cronic ar putea avea rețele cerebrale și mai dezorganizate, iar autorii indică necesitatea unor studii viitoare pe grupe de vârstă diferite și tipare de consum mai intense. Concluzia generală: chiar și expunerea pe termen scurt poate face ca procesarea informației în creier să devină mai fragmentată.