Sindromul Italia – Drama nevăzută a femeilor din Estul Europei care îngrijesc bătrâni în străinătate

Fenomenul migrației femeilor din Moldova, România, Ucraina și alte țări din Europa de Est către Italia pentru a munci ca îngrijitoare a generat, în ultimele două decenii, o criză socială și emoțională profundă, cunoscută sub numele de „Sindromul Italia”.

Ce este Sindromul Italia?

Se întâmpla acum 20 de ani, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, când mii de femei din Europa de Est au migrat în Italia pentru a-și întreține familiile. Dr. Andriy Kiselyov, psihiatru ucrainean, a observat că multe paciente întoarse din Italia prezentau o formă de depresie severă, rezistentă la tratamentele clasice, relatează publicația americană The New York Times.

De-a lungul anilor, medicii din întreaga regiune au folosit termenul „Sindromul Italia”, nu ca diagnostic oficial, ci ca o prescurtare informală pentru suferința psihologică a badantelor.

Femeile afectate se plâng de insomnie, depresie, anxietate, epuizare, sentimente de izolare și chiar psihoză, după ani petrecuți îngrijind persoane vârstnice, deseori cu dizabilități, în aproape totală izolare de familie și de viața socială.

O muncă invizibilă, un cost uriaș

Italia are cea mai îmbătrânită populație din Uniunea Europeană, iar economia ei depinde de munca acestor femei. Aproximativ 1,6 milioane de persoane lucrează în domeniul domestic, jumătate dintre ele ca îngrijitoare pentru bătrâni. Majoritatea sunt angajate fără acte, ceea ce le face vulnerabile la abuzuri, stres cronic și lipsa oricărei protecții sociale.

Spre deosebire de asistentele medicale din spitale, badantele sunt disponibile 24 de ore din 24, fără program sau viață personală. Multe dintre ele sunt, de fapt, profesioniști cu studii superioare – profesoare, ingineri, chiar medici – care au ales să plece din cauza salariilor mici sau neplătite din țările de origine.

„Aceste persoane au fost complet șterse de munca de îngrijire”, spune psihologul italian Maria Grazia Vergari.

Experiențe personale: „Plângeam fără motiv”

Corina Vasiloaia, din România, a lucrat doi ani la un cuplu în vârstă din Italia, unde a fost martoră la degradarea mentală a unuia dintre angajatori. Epuizarea a dus la insomnie, halucinații și o criză psihică ce a necesitat spitalizare atât în Italia, cât și în România. „Înainte să plec în Italia, eram bine”, spune ea. Cinci ani după întoarcere, încă urmează tratament.

Veronica Durughian, medic din Moldova, a lucrat aproape 20 de ani în Italia. „Plângeam fără motiv, mă trezeam dimineața și plângeam și nu dormeam noaptea. M-a ruinat.” A luat antidepresive timp de un deceniu.

Efectele asupra copiilor rămași acasă

Sindromul Italia nu afectează doar femeile, ci și copiii rămași în țară. Medicii din România și Moldova semnalează tot mai des cazuri de depresie, anxietate, tulburări de atașament, abuz de substanțe și chiar tentative de suicid la tinerii crescuți fără mamă. Mihail Tamba, din Moldova, povestește: „A trebuit să trecem prin abandon, prin singurătate, prin tot, doar ca să fim hrăniți. Și asta e ceva foarte dureros.”

Lucia, îngrijitoare moldoveană la Verona, spune că după plecarea ei, fiica a încercat să se sinucidă la 16 ani. „Nimeni nu mă mai așteaptă acasă. Când îmi văd copiii, sunt ca niște străini.”

Statistici și recunoaștere oficială

Ministerul Sănătății din România recunoaște existența „Sindromului Italia”, dar nu păstrează o evidență oficială a cazurilor. La Institutul Socola din Iași, peste 900 de paciente au fost tratate pentru acest sindrom din 2016. Multe cazuri devin cronice, necesitând tratament pe termen lung.

Remedii și provocări

Italia a introdus unele măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, dar reglementarea unei industrii ascunse în gospodării private este dificilă. Aproape jumătate dintre lucrătorii domestici sunt angajați fără contract, ceea ce îi face vulnerabili. Organizațiile de angajatori cer scutiri de taxe pentru a legaliza munca acestor femei și organizează ateliere de pregătire profesională.

„Nu poți să le iei suferința, dar poți să o atenuezi”, spune Lorenzo Gasparrini, secretar general al Domina.

„Sindromul post-Italia”

La o generație după explozia migrației, efectele sindromului Italia s-au extins: copiii femeilor plecate ajung în secții de psihiatrie, iar familiile sunt destrămate, chiar dacă au case frumoase și bani trimiși din străinătate. „Ai o casă frumoasă, ai niște bani în cont, dar ai o familie complet distrusă”, rezumă dr. Cristina Elena Dobre, manager la Socola.

„Sindromul Italia” este o rană socială și emoțională, cu impact asupra femeilor migrante, copiilor rămași acasă și întregii societăți. Recunoașterea publică, accesul la consiliere psihologică și politici de sprijin sunt esențiale pentru a alina suferința acestor familii și pentru a preveni noi generații de „orfani ai migrației”.

Imagine ilustrativă