Brazilia devine tot mai mult un punct de interes pentru cercetătorii care studiază longevitatea umană extremă. Diversitatea genetică unică a acestei țări, alături de existența unui număr neobișnuit de mare de supercentenari – persoane care trăiesc peste 110 ani – oferă indicii valoroase despre mecanismele biologice ale rezilienței și supraviețuirii pe termen lung, potrivit SciTechDaily.
O resursă genetică insuficient explorată
Potrivit unui articol publicat în Genomic Psychiatry de cercetători de la Universitatea din São Paulo, Brazilia reprezintă o resursă subexplorată în știința longevității. Decenii de amestec populațional – moștenire indigenă, colonizare europeană, migrație africană și imigrație globală – au creat tipare genetice rare, absente din bazele de date internaționale.
Studiile tradiționale despre longevitate s-au concentrat pe populații omogene genetic, limitând descoperirea trăsăturilor protective rare care ar putea explica supraviețuirea excepțională.
Supercentenarii Braziliei: un grup unic la nivel mondial
Cercetătorii urmăresc peste 160 de centenari brazilieni, dintre care 20 sunt supercentenari validați. Mulți dintre aceștia au rămas lucizi și independenți funcțional mult după vârsta de 110 ani, adesea fără acces la medicina modernă – un indiciu al unei reziliențe biologice excepționale.
Remarcabil este faptul că grupul include și bărbați superlongevivi, o raritate în literatura de specialitate.
Reziliență imunitară și supraviețuirea pandemiei
Analizele arată că supercentenarii brazilieni mențin procese eficiente de reparare celulară și reglare imunitară. În timpul pandemiei COVID-19, mai mulți au supraviețuit infecției fără vaccin, prezentând răspunsuri puternice de anticorpi. Acest fapt ridică noi întrebări despre îmbătrânirea sistemului imunitar și rezistența la boli.
Oportunitate globală pentru știința longevității
Cercetătorii extind acum studiile pentru a include analize multi-omics (ADN, gene active, proteine, metabolism) obținute de la participanții brazilieni. Scopul este identificarea trăsăturilor genetice și biologice care ar putea contribui la o îmbătrânire sănătoasă la nivel global.
Autorii subliniază importanța includerii populațiilor genetic diverse în consorțiile internaționale, pentru a evita concluzii părtinitoare și a accelera progresul în înțelegerea longevității umane.