Cancerul nu începe, de regulă, cu dureri, sângerări sau slăbire bruscă. În majoritatea cazurilor, boala evoluează „în tăcere” ani de zile, iar când apar primele semne, tumora este deja într-un stadiu avansat. Medicii subliniază că depistarea precoce poate face diferența între un tratament cu șanse reale de vindecare și o boală greu controlabilă.
Potrivit analizelor medicale recente citate de ETimes și studiilor internaționale, există patru categorii de teste care pot crește semnificativ șansa de a descoperi cancerul înainte de apariția simptomelor.
Depistarea timpurie schimbă prognosticul
Studiile de screening pe populații mari arată că identificarea cancerului colorectal și a cancerului pulmonar în stadii incipiente poate adăuga luni sau chiar ani de viață și crește substanțial rata de vindecare.
Problema este că multe tipuri de cancer nu au simptome clare la început, iar pentru unele organe nu există încă programe de screening de rutină. De aici interesul tot mai mare pentru teste capabile să detecteze modificări „invizibile” cu mult timp înainte ca boala să devină evidentă.
Un medic citat de ETimes, dr. Vass, recomandă combinarea mai multor tipuri de teste, adaptate profilului fiecărui pacient.
- Testele standard de screening – baza prevenției oncologice
Aceste investigații sunt deja incluse în ghidurile medicale internaționale și rămân „coloana vertebrală” a depistării precoce:
- mamografie – pentru cancerul de sân
- test Papanicolau și test HPV – pentru cancerul de col uterin
- colonoscopie sau test de sânge ocult în scaun – pentru cancer colorectal
- CT cu doză redusă – pentru cancer pulmonar la fumători sau foști fumători cu risc crescut
- PSA – pentru cancerul de prostată
Colonoscopia este considerată în continuare „standardul de aur”, pentru că nu doar depistează polipii, ci permite și îndepărtarea lor, prevenind astfel apariția cancerului. Limita acestor teste este că acoperă doar anumite tipuri de cancer.
- Analize de sânge „multi-cancer” (MCED)
O categorie nouă de teste este reprezentată de așa-numitele multi-cancer early detection (MCED), cum este testul Galleri.
Acestea nu caută tumora direct, ci fragmente de ADN tumoral circulant în sânge – o „semnătură genetică” a cancerului, detectabilă uneori cu ani înainte ca o formațiune tumorală să fie vizibilă.
În studiul PATHFINDER 2, adăugarea unui astfel de test peste screeningul standard a crescut de peste șapte ori numărul de cancere identificate într-un an, iar aproximativ trei sferturi dintre acestea nu aveau, până atunci, metode clasice de screening.
Un avantaj important: rata relativ redusă de rezultate fals pozitive, ceea ce înseamnă mai puține investigații inutile și mai puțină anxietate pentru pacienți.
Aceste teste nu previn cancerul, dar pot scoate la lumină tumori agresive în organe greu de monitorizat – de exemplu ovare, rinichi, cap și gât.
- Testele genetice pentru riscul moștenit
Aceste analize nu detectează cancerul existent, ci mutații moștenite care cresc semnificativ riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer.
Cele mai cunoscute gene implicate:
- BRCA1 și BRCA2 – asociate cu cancer mamar și ovarian
- TP53 – implicată în sindromul Li-Fraumeni
- alte gene asociate cu sindroame ereditare de cancer colorectal, pancreatic, mamar sau ovarian
Testarea genetică se face, de regulă, o singură dată în viață și poate indica un risc crescut cu mult timp înainte de apariția oricăror leziuni.
Ghidurile internaționale recomandă testarea în special la:
- persoane diagnosticate cu cancer sub 55 de ani
- persoane cu istoric familial puternic de cancer
- familii în care există deja un sindrom ereditar cunoscut
Dacă este identificată o mutație, medicii pot propune: screening început mai devreme, controale mai dese, tratamente preventive sau, în unele cazuri, intervenții chirurgicale de reducere a riscului.
- RMN de corp întreg (whole-body MRI)
RMN-ul de corp întreg scanează organismul de la cap până la pelvis (uneori și membrele), fără a utiliza radiații ionizante.
În prezent, este recomandat în principal persoanelor cu risc genetic foarte mare (de exemplu, sindrom Li-Fraumeni sau anumite mutații BRCA). Studiile pe astfel de grupuri arată că poate depista tumori asimptomatice, încă localizate, deci mult mai ușor de tratat.
În populația generală, utilizarea RMN-ului de corp întreg nu este standard, deoarece poate descoperi numeroase leziuni benigne care necesită investigații suplimentare, cu costuri și anxietate asociate. De aceea, specialiștii insistă ca acest tip de scanare să fie folosit selectiv, nu de rutină pentru toată lumea.
Cum ar trebui folosite aceste teste
Experții subliniază că niciun test nu oferă protecție absolută împotriva cancerului, dar combinarea inteligentă a investigațiilor poate reduce mult „zonele oarbe” ale medicinei.
Abordarea considerată optimă:
- testele standard de screening – baza minimă pentru populația eligibilă
- testele de sânge MCED – complementare, mai ales acolo unde nu există programe de screening
- testarea genetică – pentru identificarea persoanelor care au nevoie de monitorizare intensă
- RMN de corp întreg – rezervat grupurilor cu risc foarte înalt
Decizia de a face sau nu aceste teste trebuie luată individual, în funcție de:
- vârstă
- istoric familial
- factori de risc (fumat, obezitate, expuneri profesionale etc.)
- rezultate anterioare la alte investigații
Evaluarea se face împreună cu medicul de familie sau cu un oncolog.
Tendința în medicină este clară: trecerea de la „tratăm boala când apare” la „o descoperim înainte să dea semne”. Testele moderne pot surprinde cancerul cu ani înainte să devină periculos, dar eficiența lor depinde de utilizarea corectă și de consilierea medicală adecvată.