Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, accidentul vascular cerebral (AVC) este a treia cauză de deces la nivel mondial. Grav este că multe dintre aceste episoade apar într-o formă „tăcută”, cu simptome ignorate sau puse pe seama oboselii, stresului sau vârstei.
AVC-ul se produce atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă sau redusă. Fără sânge, celulele nervoase încep să moară în câteva minute, iar fiecare minut pierdut înseamnă țesut cerebral pierdut. De aceea, intervenția imediată poate face diferența între viață și moarte sau între o recuperare bună și o invaliditate severă.
Există două tipuri principale de accident vascular cerebral: hemoragic și ischemic. În AVC-ul hemoragic, un vas de sânge se rupe și apare o hemoragie în creier. În AVC-ul ischemic, circulația este blocată de un cheag, de depozite de colesterol sau de un spasm al vasului, ceea ce duce la necroza (moartea) țesuturilor. Cea mai frecventă cauză a unui AVC ischemic este un cheag de sânge sau o placă de aterom (colesterol) care întrerupe brusc fluxul de sânge către o zonă a creierului.
Semnale de alarmă care pot anunța un AVC
Accidentul vascular cerebral poate debuta brusc, cu simptome dramatice, sau poate fi precedat de semne mai „discrete”, pe care mulți le ignoră. Printre simptomele de urgență se numără:
– durere de cap severă, apărută brusc, fără o cauză evidentă;
– slăbiciunea sau paralizia unei mâini ori a unui picior;
– paralizie pe jumătate de corp;
– probleme de coordonare, mers nesigur, dezechilibru;
– paralizie facială, cu gura căzută pe o parte;
– vorbire neclară, greu de înțeles;
– dificultăți de înțelegere a cuvintelor sau a instrucțiunilor;
– stări de confuzie;
– amețeală intensă;
– pierderea temporară, parțială sau totală, a vederii la unul sau ambii ochi.
Un semn de avertizare mai puțin cunoscut poate fi apariția halucinațiilor, vizuale sau auditive, mai ales dacă nu luați neuroleptice sau alte medicamente care pot provoca astfel de efecte. Când creierul nu primește suficient oxigen, celulele nervoase pot transmite semnale anormale, care se manifestă prin imagini sau sunete inexistente în realitate.
În general, orice modificare bruscă a vederii sau a auzului – pete luminoase, „tunel” vizual, zgomote în urechi, senzația că volumul sunetelor scade și crește fără motiv – poate indica o irigare deficitară a creierului.
O durere de cap bruscă, foarte puternică, diferită de ceea ce ați simțit până atunci, este un alt semn de alarmă serios. Pierderea coordonării, dificultatea de a merge drept sau de a controla mișcările pot semnala că o zonă a creierului nu mai primește oxigen, neuronii mor și funcțiile controlate de acea zonă sunt afectate.
Cum îți dai seama rapid că o persoană suferă un AVC
Există câteva teste simple, pe care le poți face în câteva secunde, pentru a-ți da seama dacă cineva ar putea avea un accident vascular cerebral:
Fața devine asimetrică.
Observă chipul persoanei. Cere-i să zâmbească. Dacă un colț al gurii rămâne căzut sau fața pare „trasă” într-o parte, poate fi un semn de AVC.
Mâinile devin slăbite.
Roagă persoana să ridice ambele brațe în față. Dacă unul dintre brațe cade sau nu poate fi ridicat, slăbiciunea asimetrică este un semn tipic de AVC.
Vorbirea este afectată.
Cere-i să repete o propoziție simplă. Dacă vorbește neclar, se bâlbâie sau nu înțelege ce îi spui, este un alt semn important.
Dacă vezi aceste simptome la cineva, sună imediat la 112. Spune-i operatorului că bănuiești un accident vascular cerebral și menționează ora la care au apărut primele simptome. Timpul este esențial: fiecare minut contează.
De ce este atât de important timpul
Vestea bună este că AVC poate fi tratat, dacă este diagnosticat și gestionat corect și la timp. Cu cât o persoană primește mai repede tratament, cu atât crește șansa de a evita consecințele grave pe termen lung.
Medicii subliniază că este ideal ca pacientul să ajungă la spital și să primească ajutor medical în primele 3 ore de la debutul simptomelor, pentru a reduce riscul de deces sau de invaliditate severă. În unele cazuri, există tratamente care pot dizolva cheagul sau pot limita extinderea leziunilor, dar acestea sunt eficiente doar dacă sunt administrate foarte devreme.
Mesajul esențial este simplu: nu ignorați semnele. O durere de cap „altfel decât de obicei”, o gură brusc căzută într-o parte, o mână care nu mai ascultă, cuvinte care nu mai ies cum trebuie – toate acestea nu sunt „de la oboseală”, ci pot fi strigătul de ajutor al creierului. Iar reacția corectă este una singură: apel de urgență și drum direct la spital.