Pe 4 martie 2026 este marcată Ziua mondială a obezității și Ziua europeană de combatere a obezității, parte a evenimentului global convocat de Federația Mondială a Obezității și organizat la nivel european la inițiativa Coaliției Europene pentru Persoanele care Trăiesc cu Obezitate (ECPO). Evenimentul reunește organizații, profesioniști din sănătate, pacienți și factori de decizie pentru a crește gradul de conștientizare privind obezitatea – o boală cronică, complexă și recidivantă. Tema din acest an este „8 miliarde de motive pentru a acționa împotriva obezității”.
Obezitatea este definită drept o acumulare excesivă a grăsimii în corp, care afectează sănătatea. Statutul nutrițional este evaluat frecvent prin indicele de masă corporală (IMC): un IMC de ≥25 kg/m² indică supraponderabilitate, iar de ≥30 kg/m² – obezitate. Specialiștii subliniază că obezitatea are cauze multiple – genetice, biologice, psihosociale și comportamentale – iar inactivitatea fizică și stilul de viață sedentar cresc semnificativ riscul, inclusiv la adolescenți, cu efecte pe termen lung.
La nivel global, peste 1,01 miliarde de adulți trăiesc cu obezitate, iar 1,52 miliarde cu supraponderabilitate, ceea ce înseamnă circa 46% din populația adultă. În rândul copiilor, estimările indică 240 de milioane cu obezitate și încă 310 milioane cu supraponderabilitate, iar obezitatea severă poate reduce speranța de viață cu până la 10 ani. Conform Atlasului Obezității 2024, în Regiunea Europeană a OMS, în 2025, peste 66% dintre adulți trăiesc cu supraponderabilitate sau obezitate, iar fără intervenții, până în 2035 ponderea ar putea depăși 77%.
În Republica Moldova, studiul COSI (2023) arată că 20,7% dintre elevii de clasa I trăiesc cu supraponderabilitate, inclusiv 8,8% cu obezitate, iar la copiii de 7 ani prevalența obezității este de 8,6%. Potrivit studiului STEPS (2021), 63,9% dintre adulți sunt supraponderali, iar 22,7% suferă de obezitate. Specialiștii atrag atenția și asupra obiceiurilor alimentare: doar 3,5% dintre copii consumă zilnic cinci porții de fructe și legume, în timp ce 20,4% consumă zilnic gustări dulci.
Obezitatea crește riscul bolilor netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, hipertensiunea și cel puțin 13 tipuri de cancer. Gestionarea obezității presupune o abordare pe termen lung, prin intervenții bazate pe dovezi – terapie comportamentală, nutriție personalizată, activitate fizică, tratament medicamentos și, în unele cazuri, chirurgie metabolică/bariatrică. Totodată, organizațiile de profil subliniază necesitatea combaterii stigmatizării legate de greutate și a promovării unui limbaj centrat pe persoană, precum și a unor politici publice multisectoriale, de la alimentație sănătoasă în școli și reglementarea marketingului produselor nesănătoase, până la crearea unor medii care încurajează mișcarea și consolidarea serviciilor medicale de prevenire și tratament.