Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a obținut câștig de cauză parțial la Curtea Constituțională. Pe 12 noiembrie, magistrații au declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul invocat”, din prevederea legală care permitea echivalarea automată a demisiei unui judecător sau procuror cu nepromovarea evaluării externe, dacă aceasta era depusă după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea Comisiei de Vetting. Hotărârea este definitivă, transmite Moldova1.
Decizia ar putea avea consecințe importante pentru Veronica Dragalin, care contestă la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) constatarea nepromovării evaluării externe în urma demisiei sale.
Potrivit legislației, un judecător sau procuror care demisionează după expirarea termenului de 20 de zile de la notificare risca să fie declarat automat ca nepromovând evaluarea, fără examinarea motivelor plecării din funcție.
Un asemenea rezultat poate atrage interdicția de a ocupa anumite funcții publice timp de cinci până la șapte ani, precum și pierderea unor drepturi financiare, inclusiv a pensiei speciale și a indemnizațiilor prevăzute de lege.
Avocatul Veronicăi Dragalin acuză aplicarea neuniformă a legii
În fața Curții Constituționale, avocatul Vladimir Grosu a susținut că demisia voluntară nu ar trebui tratată în același mod ca nepromovarea evaluării din cauza unor probleme de integritate.
Acesta a atras atenția că legislația permite Comisiei de Evaluare să adopte doar două tipuri de decizii: promovarea sau nepromovarea. În opinia sa, Comisia nu are competența de a dispune încetarea procedurii după demisia persoanei evaluate.
Avocatul a invocat cazurile judecătorilor Stanislav Sorbală și Natalia Gavrilenco, ale căror proceduri de evaluare ar fi fost încetate după demisie.
Totodată, acesta a criticat diferența de tratament dintre magistrații aflați în funcție și candidații care se retrag din concursurile pentru ocuparea unor funcții.
„Astfel, s-a creat o discriminare nejustificată: candidații la funcții se pot retrage oricând fără consecințe, în timp ce procurorii și judecătorii aflați deja în funcție nu pot demisiona onorabil după termenul de 20 de zile”, a declarat Vladimir Grosu.
Apărătorul a argumentat că statutul de persoană care nu a promovat vettingul poate afecta reputația profesională, deoarece publicul ar putea interpreta rezultatul drept o dovadă a lipsei de integritate, chiar dacă acesta are la bază doar un motiv procedural.
Mai dorește Veronica Dragalin să continue evaluarea?
În timpul ședinței, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, l-a întrebat pe avocat dacă fosta șefă a Procuraturii Anticorupție mai este interesată să treacă prin procedura de evaluare.
Vladimir Grosu a explicat că situația profesională a clientei sale s-a schimbat, aceasta ocupând în prezent un alt post peste hotare.
„În anul 2027, expiră mandatul ei de cinci ani pentru care a fost numită în funcție. În virtutea faptului că s-a angajat într-un alt post peste hotare, nu cred că dumneaei mai dorește să continue evaluarea, mai ales că circumstanțele s-au schimbat foarte mult”, a declarat avocatul.
În cadrul examinării cauzei, s-a precizat însă că Veronica Dragalin solicitase continuarea evaluării odată cu depunerea cererii de demisie.
Avocatul a pledat și pentru încetarea procesului aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție, referitor la constatarea nepromovării evaluării externe.
CSJ propune continuarea evaluării chiar și după demisie
Judecătorul Curții Supreme de Justiție, Vlad Gribincea, a susținut că persoanele care demisionează în timpul vettingului trebuie să își asume anumite consecințe, însă ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita finalizarea evaluării.
Potrivit magistratului, stabilirea motivelor reale ale demisiei poate fi dificilă, mai ales atunci când verificările sunt într-o etapă avansată.
„Totuși, dacă ea dorește să evite consecințele nepromovării, ar trebui să aibă dreptul să ceară Comisiei continuarea procedurii de evaluare”, a explicat Gribincea.
Judecătorul a propus o soluție prin care persoana evaluată să poată demonstra că îndeplinește criteriile de integritate, chiar dacă a renunțat între timp la funcție.
„CSJ pledează pentru o soluție sistemică și echitabilă: oferirea posibilității ca subiectul evaluării să poată solicita continuarea procesului de evaluare chiar și după depunerea demisiei, demonstrându-și buna-credință”, a declarat acesta.
În opinia sa, evaluarea ar trebui finalizată pe fond, pentru a evita situațiile în care o persoană este considerată lipsită de integritate doar din cauza unei prevederi procedurale.
Parlamentul a apărat termenul de 20 de zile
Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, șeful Serviciului Reprezentare la Curtea Constituțională și Organe de Drept, a solicitat respingerea sesizărilor, susținând că prevederea contestată este constituțională.
Acesta a explicat că termenul de 20 de zile urmărește să asigure eficiența procesului de evaluare și să prevină utilizarea inutilă a resurselor publice.
Potrivit reprezentantului Legislativului, posibilitatea de a demisiona fără consecințe în orice etapă ar permite unor persoane să evite un eventual rezultat negativ.
„Dacă s-ar permite demisia fără consecințe la orice etapă a procesului, persoanele evaluate ar putea intui un rezultat negativ pe parcursul verificărilor și ar demisiona chiar înainte de emiterea raportului”, a declarat Radu Radu.
Ministerul Justiției: Demisia a fost un „protest politic”
Și secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, a cerut respingerea excepțiilor de neconstituționalitate.
Acesta a susținut că Veronica Dragalin a decis să plece din funcție în contextul promovării proiectului de lege privind lichidarea Procuraturii Anticorupție și a PCCOCS și crearea unei noi structuri, Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO).
„Reclamanta a acționat în mod conștient, alegând să demisioneze la scurt timp înainte de votarea în prima lectură a unui proiect legislativ. Ea putea rămâne în funcție, dar nu a făcut lucrul acesta dintr-un protest politic”, a afirmat Serbenco.
Oficialul a precizat că această interpretare se bazează pe informațiile prezentate în sesizarea avocatului.
În opinia sa, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție cunoștea consecințele legale ale demisiei depuse după expirarea termenului prevăzut pentru retragerea fără sancțiuni din procesul de evaluare.
Ce schimbă decizia Curții Constituționale
Prin hotărârea din 12 noiembrie, Curtea Constituțională a eliminat din legislație sintagma „indiferent de motivul invocat”.
Decizia nu echivalează cu promovarea evaluării externe de către Veronica Dragalin și nici nu anulează automat toate consecințele juridice ale demisiei sale.
Totuși, hotărârea oferă un nou temei juridic pentru examinarea situației sale, inclusiv în litigiul aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție.
Efectele concrete ale deciziei asupra dosarului Veronicăi Dragalin urmează să fie stabilite de instanța competentă.
De ce a demisionat Veronica Dragalin de la șefia Procuraturii Anticorupție
Veronica Dragalin a preluat conducerea Procuraturii Anticorupție la 1 august 2022, fiind numită pentru un mandat de cinci ani în urma concursului organizat de Consiliul Superior al Procurorilor.
Pe 19 februarie 2025, aceasta și-a anunțat demisia, invocând divergențe cu reprezentanții conducerii Republicii Moldova și dezacordul față de reforma procuraturilor specializate, propusă de majoritatea parlamentară.
Inițiativa legislativă prevedea desființarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), urmând ca atribuțiile acestora să fie preluate de o nouă instituție, denumită Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO).
La momentul respectiv, Dragalin a criticat proiectul, susținând că reorganizarea ar reprezenta o amenințare la adresa independenței justiției și ar putea afecta anchetele privind corupția la nivel înalt.
Mandatul său la conducerea Procuraturii Anticorupție a încetat oficial pe 4 martie 2025, cu peste doi ani înainte de expirarea perioadei pentru care fusese numită.