Fenomenele meteo extreme din vara anului 2025 — valuri de caniculă, secetă și inundații — au provocat economiei europene pierderi estimate la 43 de miliarde de euro, potrivit The Guardian, care citează un studiu coordonat de Universitatea din Mannheim și experți ai Băncii Centrale Europene.
Analiza, condusă de economista Sehrish Usman (Universitatea din Mannheim) împreună cu doi coautori de la BCE, a combinat date meteorologice detaliate cu modele economice pentru a măsura efectele directe și indirecte ale evenimentelor extreme. Concluzia: impactul imediat asupra economiei unei singure veri brutale s-a ridicat la 0,26% din producția economică a UE în 2024, iar efectele se propagă în timp, prin lanțurile de aprovizionare, productivitate și consum.
Studiul estimează că nota de plată a dezastrelor din vara 2025 ar putea crește de aproape trei ori până în 2029, atingând 126 de miliarde de euro, pe măsură ce pierderile inițiale se cumulează cu degradarea infrastructurii, scăderea randamentelor agricole și costurile de asigurare în creștere. Autorii notează că cifrele actuale sunt probabil subevaluate, întrucât nu includ pe deplin efectele combinate ale valurilor de căldură și secetei și nici repercusiuni precum incendiile de vegetație.
Cele mai afectate economii, potrivit evaluării, sunt Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria — fiecare cu pierderi ce depășesc 10 miliarde de euro doar în acest an — urmate de Spania, Italia și Portugalia. Regiunile sudice și mediteraneene au resimțit cel mai puternic valurile de căldură și lipsa precipitațiilor, în timp ce episoadele de ploi torențiale și inundații au perturbat transportul, turismul și activitatea industrială.
„Costurile reale ale fenomenelor meteorologice extreme se relevă treptat, pentru că aceste evenimente afectează viețile și mijloacele de trai printr-o gamă largă de canale care depășesc impactul inițial”, a declarat Sehrish Usman, autoarea principală a studiului. La rândul său, Stéphane Hallegatte, economist-șef pentru climă al Băncii Mondiale (neimplicat în cercetare), a subliniat că analiza confirmă caracterul persistent și mult mai amplu al efectelor economice față de pierderile directe imediate.
Europa se confruntă cu o creștere a frecvenței și intensității fenomenelor extreme pe fondul încălzirii globale. Raportările recente ale companiilor de asigurări și ale operatorilor de infrastructură confirmă un trend de majorare a daunelor, alături de reconfigurări ale investițiilor și costurilor operaționale. Autorii studiului recomandă accelerarea investițiilor în adaptare climatică — de la infrastructură verde și managementul apei, la modernizarea rețelelor energetice — pentru a reduce pierderile economice viitoare și vulnerabilitățile sociale.