Un criminal condamnat, cunoscut sub numele de „Vampirul din Paris”, a mărturisit că a dezvoltat o atracție pentru carnea umană după ce a început să lucreze într-o morgă. Potrivit publicației britanice The Mirror, este vorba despre Nico Claux, implicat în crime și acte de canibalism, care a explicat într-un interviu cum a început această obsesie.
Fascinația pentru moarte a apărut la o vârstă fragedă. Claux spune că totul a început după moartea neașteptată a bunicului său, când el avea doar 10 ani. La 12 ani, a început să aibă fantezii despre consumul de carne umană, inspirat de cazul celebrului canibal Issei Sagawa, care a ucis și a mâncat parțial o studentă olandeză la Paris, în 1981.
Mai târziu, Claux a decis să caute de lucru într-o morgă din Paris, tocmai pentru a-și satisface curiozitatea macabră. În podcastul „Anything Goes with James English”, el a povestit că a fost atras de job tocmai pentru că avea acces la cadavre:
„Am început să am fantezii despre mușcat, despre a rupe carne cu dinții, fantezii psihopatice. Era un fetiș. Primul meu loc de muncă a fost într-o morgă. (…) Când am început să lucrez în morgă, am văzut cât de ușor era, când eram lăsat singur pentru autopsii, să iau fâșii de carne de la cadavre și să le mănânc. La început era crudă, apoi tăiam fâșii mici, le aduceam acasă și le găteam în diverse moduri”, a declarat el.
Ce găsea la morgă nu i-a mai fost suficient
După o perioadă, ceea ce reușea să ia din morgă nu i-a mai ajuns. Claux a ajuns să comită o crimă, ucigându-l pe Thierry Bissonnier, un bărbat cunoscut pe internet, cu intenția clară de a consuma părți din corpul acestuia. Planul său a fost însă întrerupt înainte de a-l putea duce până la capăt.
El a fost arestat după ce a încercat să falsifice un cec bancar al uneia dintre victime pentru a cumpăra un videocasetofon. A fost condamnat la 12 ani de închisoare, însă a fost eliberat după ce a ispășit șapte ani și patru luni.
„Nu era vorba despre gust, ci despre senzație”
În interviu, Claux a vorbit inclusiv despre gustul cărnii umane, dar a insistat că acesta nu era elementul central pentru el:
„Oamenii mă întreabă mereu despre gust. Și nu era vorba despre gust. Pot spune că are gust de carne de cal, pentru că, la acea vreme, mâncam tartar de cal. Dar pentru mine era mai mult despre senzație. Ceva ce nu mai experimentasem înainte. Mă ținea mereu într-o stare de excitație, de euforie”, a spus el.
Referindu-se la crimă, a explicat motivația din spatele ei:
„Scopul nu era doar să ucid de dragul de a ucide. Era să obțin carne. Pentru că deja mâncasem fâșii mici de carne în morgă și dezvoltasem această poftă. Voiam să ucid pentru a recolta carne și să o aduc acasă.”, scrie Libertatea.