Un biolog român a descoperit cea mai mare pânză de păianjen văzută vreodată
O echipă de cercetători condusă de biologul român István Urák, profesor asociat la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca, a descoperit în „Peștera de Sulf” situată la granița dintre Albania și Grecia cea mai mare pânză de păianjen văzută vreodată. Aceasta a fost țesută de peste 111.000 de arahnide care trăiesc împreună într-un întuneric total, într-un habitat extrem și neașteptat pentru astfel de creaturi, scrie Live Science.
O pânză colosală într-o peșteră sulfuroasă
Pânza gigantă se întinde pe o suprafață de 106 metri pătrați, de-a lungul peretelui unui pasaj îngust din peșteră. Este formată din mii de pânze individuale în formă de pâlnie, create de o colonie impresionantă de păianjeni. Descoperirea a fost publicată în revista Subterranean Biology pe 17 octombrie.
Două specii care trăiesc în armonie
Colonia este formată din două specii de păianjeni: Tegenaria domestica (țesătorul de pâlnie de hambar) și Prinerigone vagans. În mod normal, prima specie se hrănește cu a doua, dar în condițiile întunecate și sulfuroase ale peșterii, cele două specii coexistă pașnic, într-un exemplu rar de comportament colonial la păianjeni.
Adaptare remarcabilă la un mediu extrem
Peștera sulfuroasă este alimentată de un pârâu bogat în sulf, care susține o comunitate unică de microbi și musculițe, care la rândul lor formează baza hranei pentru păianjeni. Analizele genetice au arătat că păianjenii din peșteră sunt diferiți de rudele lor de la suprafață, adaptându-se la condițiile extreme, inclusiv la lipsa luminii.
O descoperire care schimbă percepția asupra naturii
Profesorul Urák a declarat că această colonie „extraordinară” dovedește cât de mult mai avem de învățat despre lumea naturală. Plasticitatea genetică și comportamentală a acestor păianjeni arată cum viața poate găsi soluții neașteptate în cele mai dificile medii.
Provocări și viitorul cercetării
Peștera Sulfuroasă este situată între două țări, Albania și Grecia, ceea ce poate complica conservarea acestei colonii unice. Echipa condusă de biologul român continuă cercetările pentru a afla mai multe despre aceste specii și modul în care supraviețuiesc în acest ecosistem extrem.
Sursa foto: Subterranean Biology