Fluoroza endemică, condiționată de excesul de fluor, prezintă o problemă medico-socială majoră pentru multe țări din lume, inclusiv și Republica Moldova. Potrivit statisticilor, printre cele mai afectate zone cu surplus accentuat al fluorului în apele subterane sunt raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești, unde mediile concentrațiilor de fluor în apele subterane au variat de-a lungul timpului de la 3,04 până la 9,2 mg/l.
Cu toate că accesul la apă potabilă de calitate este una dintre cele mai acute probleme sociale din Republica Moldova, iar autoritățile române sunt gata să ne dea o mână de ajutor, guvernele de la Chișinău care s-au perindat din 2009 încoace, nu se grăbesc să o rezolve.
Vorbim aici despre Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte cu subtraversarea râului Prut. Proiectul a fost inițiat la 30 iulie 2014, atunci când a fost semnat Acordul de colaborare dintre Consiliul raional Ungheni și Consiliul Județean Iași în domeniul serviciilor de alimentare cu apă și canalizare. Ulterior, pe data de 17 august 2016, la Iași a fost semnat un nou Acord de Colaborare în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare Ungheni – Iași la care a aderat și administrația publică din Raionul Nisporeni.
Iar din cauza că nu aveau surse și rețele centralizate de exploatare a apei potabile, pe lângă raioanele Ungheni și Nisporeni, și autoritățile din Glodeni și Fălești și-au dorit să beneficieze de serviciile operatorului de apă și canalizare, Apa Vital Iași. Astfel, patru raioane din nordul țării urmau să fie alimentate cu apă potabilă din România.
Prima etapă a Acordului încheiat la 20 mai 2021 între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte, presupunea realizarea unei subtraversări a Prutului, între localitățile Măcărești de pe ambele maluri ale râului. Astfel, peste 30 de mii de locuitori ai raionului Ungheni și Nisporeni urmau să bea apă potabilă din Iași.
La Glodeni, de exemplu, conectarea cu partea română s-ar face prin stația de captare și pompare din satul Bisericani, comuna Cuhnești.
Iar demararea lucrărilor la traversarea Sculeni, care se va conecta cu apeductul Gherman-Fălești, va face posibilă alimentarea cu apă potabilă a 15 comune, dar și a orașului Fălești.
La data de 5 ianuarie curent, Guvernul de la București a aprobat Acordul privind reglementarea construirii unor apeducte, în timp ce Guvernul de la Chișinău bate pasul pe loc.
Potrivit agentului economic ieșean, pentru demararea lucrărilor pe teritoriul R. Moldova e nevoie ca Guvernul Gavrilița să ratifice acordul, iar într-un final, acesta să fie votat în ambele lecturi de către Parlamentul de la Chișinău.
Contactat telefonic, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că Acordul semnat dintre Guvernul Republicii Moldova și cel al României ar fi conținut o încălcare, motiv pentru care documentul se află la re-aprobare.
„Acordul care a fost semnat încă de fostul Guvern a fost cu o încălcare. Respectiv, a fost nevoie să negociem un Protocol suplimentar de amendare a Acordului semnat, or unul din punctele care au fost convenite atunci trece printr-o zonă naturală protejată și nu va putea fi construită această traversare. Spre finalul lunii iulie noi am primit toate confirmările din partea României și acum suntem în fază de re-aprobare și de către colegii din România, și de către Guvernul Republicii Moldova. Cel mai probabil, în luna septembrie, deja vom avea aceste documente. Noi credem că până la finalul anului curent, prima subtraversare va fi executată”, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, RM.
Stația Chirița este formată din etape și unități individuale de tratare a apei, fiecare având propria funcționalitate.
Fiecare bloc din stația de tratare este controlat de calculatoare care dozează automat reactivii injectați în apă și care asigură o bună desfășurare a procesului de tratare.
Complexul de tratare Chirița din cadrul companiei „Apa Vital” dispune de un laborator dotat cu tehnologii de ultimă generație.
ApaVital Iași intenționează ca la finalizarea celor patru traversări ale râului Prut să asigure cu apă de bună calitate aproximativ 150 de mii de locuitori ai Republicii Moldova. În perspectiva următorilor ani, după demararea proiectului, acces la apa potabila vor avea cel puțin patru orașe din nordul țării, Glodeni, Nisporeni, Ungheni, Fălești, dar și 100 de comune, cu o populație de aproape 250.000 de persoane.
sursa: www.nordnews.md